Criza din Orientul Mijlociu pune Europa în așteptare: Va rezista economia europeană șocului?
Potențialul conflict prelungit din Orientul Mijlociu, generat de atacurile americane, ar putea declanșa o nouă criză economică în Europa, avertizează analiștii. Durata acestui conflict, preconizată de Donald Trump, ar putea determina soarta economiei europene în următoarele săptămâni. Escaladarea tensiunilor cu Iranul vine într-un moment de fragilitate pentru zona euro, care se confruntă deja cu efectele inflației și ale războiului din Ucraina.
Dependența de energie, un factor de risc major
Europa, puternic dependentă de importurile de petrol și gaze naturale din regiune, este considerată a fi „cea mai expusă economie majoră” la consecințele unui eventual război, potrivit lui Carsten Brzeski de la ING. În scenariul optimist, un conflict de scurtă durată ar putea genera doar creșteri temporare ale prețurilor energiei, cu efecte limitate. Totuși, un război de lungă durată ar putea forța guvernele să aloce fonduri suplimentare pentru a proteja populația de creșterea costurilor, exercitând presiuni asupra liderilor politici.
Analiza Bloomberg Economics, realizată de Antonio Barroso și Simona Delle Chiaie, sugerează că „un război prelungit, care menține prețurile ridicate la petrol și gaze, ar putea forța guvernele să cheltuiască mai mult pentru a proteja alegătorii de creșterea costurilor – și să pună sub presiune liderii actuali”. Holger Schmieding, economist-șef la Berenberg, își menține previziunile bazate pe un preț mediu al barilului de petrol Brent între 65 și 70 de dolari, anticipând o „creștere pe termen scurt”.
Reacția instituțiilor financiare europene
Factorii de decizie politică ai Băncii Centrale Europene (BCE) monitorizează cu atenție evoluțiile. Pierre Wunsch a subliniat importanța unei reacții ponderate, afirmând că „dacă durează mai mult, dacă creșterea prețurilor la energie este mai mare, atunci ar trebui să ne verificăm modelele și să vedem ce se întâmplă”. Creșterea bruscă a costurilor materiilor prime se va dovedi inflaționistă, crescând probabilitatea ca BCE să majoreze ratele dobânzilor. Economiștii Philip Lane, Francois Villeroy de Galhau și Yannis Stournaras au apelat la calm, subliniind necesitatea unei abordări prudente și a unei analize riguroase a situației. „Ar fi o greșeală să ne grăbim să anticipăm o posibilă modificare a ratelor dobânzilor astăzi”, a spus Villeroy de Galhau.
Pe fondul tensiunilor, prețurile gazelor naturale din Europa au crescut cu peste 60% de la închiderea bursei de vineri, după ce Qatarul a oprit producția la cea mai mare instalație de export din lume. Stocurile reduse de gaze naturale accentuează vulnerabilitatea Europei, care va trebui să importe cantități mari de GNL în vară pentru a-și reumple depozitele înainte de iarna viitoare.
În prezent, majoritatea analiștilor consideră că creșterea prețurilor petrolului este o ajustare temporară. Karim Chedid, manager de investiții la BlackRock, a declarat pentru Bloomberg că „piețele și clienții cu care discutăm văd acest lucru ca pe un șoc de volatilitate, mai degrabă decât ca pe un șoc al ofertei, și există o distincție importantă între cele două”.
