Bucureștiul a găzduit o reuniune de amploare dedicată provocărilor globale
Evenimentul Economist România Government Roundtable 2026, desfășurat la București timp de trei zile, a reunit personalități marcante din politica și economia mondială. Discuțiile au abordat teme cruciale precum securitatea internațională, energia, finanțele, tehnologia, democrația și viitorul integrării europene, pe fondul tensiunilor geopolitice crescute.
Printre participanți s-au numărat șefi de stat, premieri, miniștri și experți de renume. Președintele României, Nicușor Dan, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și premierii Ilie Bolojan (România) și Alexandru Munteanu (Republica Moldova) au fost prezențe notabile. La eveniment au participat de asemenea oficiali europeni și internaționali, precum Enrico Letta, Frans Timmermans, dar și reprezentanți ai NATO și economiști de renume, precum Daron Acemoglu.
România între trecut și prezent
În discursul său de deschidere, președintele Nicușor Dan a evidențiat evoluția istorică a României și capacitatea acesteia de adaptare la crize. El a subliniat transformarea economică post-1990 drept o „mare poveste de succes”, făcând referire la experiențele negative din perioada războaielor mondiale și a regimului comunist. Președintele a prezentat evoluția economică a țării, amintind de creșterea PIB-ului.
Discuțiile au inclus și riscurile generate de atacuri hibride și războiul informațional, alături de problemele internaționale care afectează economiile europene. Președintele a făcut trimitere la necesitatea consolidării instituțiilor și a susținut accelerarea integrării pieței unice europene în energie, servicii financiare și infrastructură digitală.
Republica Moldova și provocările regionale
Într-un mesaj video, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a vorbit despre presiunile externe cu care se confruntă țara sa și despre importanța cooperării cu România și Uniunea Europeană. Aceasta a afirmat că „încercările Moscovei de a destabiliza Republica Moldova au eșuat, iar Republica Moldova s-a dovedit rezistentă”. Președinta a subliniat rolul sprijinului european în procesul de reformă și apropiere de Uniunea Europeană.
Conferința a abordat, de asemenea, instabilitatea globală, generată de pandemie, războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu. Aceste evenimente au afectat fluxurile comerciale și au crescut volatilitatea piețelor. S-au analizat efectele acestor crize asupra României, care trece printr-o perioadă de consolidare fiscală și ajustare bugetară.
Energie, securitate și viitorul Europei
Guvernatorii băncilor centrale, Mugur Isărescu și Yannis Stournaras, au analizat efectele crizei energetice globale și presiunile inflaționiste persistente în Europa. Mugur Isărescu a subliniat importanța politicilor proactive și a coordonării între politica fiscală și cea monetară.
În cadrul sesiunii despre securitatea europeană, Tarja Jaakkola, reprezentantă NATO, a discutat despre modul în care alianța sprijină dezvoltarea industriei și capacităților de apărare ale Europei. Ministrul român al Apărării, Radu Miruța, a menționat că 40% din bugetul ministerului este alocat unor noi investiții în proiecte SAFE. Premierul României, Ilie Bolojan, a pledat pentru consolidarea poziției strategice a României prin continuarea extinderii spre est și investiții în coridoare energetice.
