Numărul cauzelor privind infracțiuni de negare a Holocaustului, propagandă legionară sau apologia persoanelor condamnate pentru crime de război a explodat în 2025, ajungând la 248, de două ori mai multe decât în 2024. Acest salt semnificativ reflectă o creștere de 108,4% față de anul precedent, când au fost înregistrate 119 astfel de cauze.
OUG 31/2002: Un instrument împotriva extremismului
OUG 31/2002 reprezintă principalul instrument legislativ prin care statul român își propune să combată fenomenele extremist și xenofobe. Prin intermediul acestui act normativ, se urmărește interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, precum și promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de război. În ciuda acestei legislații, aplicarea ei rămâne un subiect de dezbatere, dat fiind numărul mic de inculpări și condamnări.
Dintre cele 248 de cauze primite spre soluționare în 2025, doar 59 au fost soluționate, ceea ce reprezintă mai puțin de un sfert. În urma acestor soluționări, au rezultat 20 de trimiteri în judecată, din care 18 prin rechizitoriu și două prin acorduri de recunoaștere a vinovăției. Deși numărul trimiterilor în judecată a crescut de 10 ori față de anul precedent, el reprezintă doar 1/3 din numărul cauzelor soluționate și un procent modest de 8% din totalul cauzelor primite.
Inculpări și condamnări: Un bilanț modest
Procesele împotriva persoanelor acuzate de astfel de infracțiuni sunt rare și de obicei se desfășoară cu o viteză foarte mică. Un exemplu elocvent este cazul fostului candidat la președinție, Călin Georgescu, care a fost acuzat de propagandă legionară și apologia criminalilor de război condamnați, în speță Ion Antonescu. Procedura în instanță a început în 2024, dar procesul pe fond nu a demarat încă. Acesta este unul dintre puținele cazuri care au ajuns în fața justiției, ilustrând dificultățile și întârzierile din sistemul judiciar în abordarea acestor delicte.
Până în prezent, nu s-a pronunțat nicio condamnare în temeiul OUG 31/2002 în 2025, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la eficacitatea aplicării acestei legi. Lipsa de progrese în combaterea extremismului și a discursului de ură în România reprezintă o preocupare majoră, având în vedere contextul european și internațional. În acest sens, este esențial ca autoritățile să ia măsuri ferme și să asigure o aplicare eficientă a legislației existente, pentru a preveni răspândirea ideilor extremiste și a proteja valorile democratice și ale drepturilor omului.
