Guvernul a reușit să reducă numărul de angajați din sectorul public cu doar 1,9% în primele șase luni de guvernare, adică aproximativ 25.000 de posturi, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. Această scădere este mult sub așteptările create de coaliția de guvernare, care a promis o reducere semnificativă a cheltuielilor publice.
Reducerea inegală a personalului
Reducerea numărului de angajați a fost inegală, cu unele instituții care au redus personalul semnificativ, în timp ce altele au crescut numărul de angajați. Ministrul Economiei, Radu Miruță, a fost campionul reducerii personalului, cu o scădere de 12,7%, adică 196 de posturi eliminate. Ministerul Educației, condus până recent de Daniel David, a avut cea mai mare reducere numerică, cu 18.503 posturi desființate, reprezentând o scădere de 4,8%. “În timp ce unii conducători de instituții au respectat decizia Coaliției de a reduce cheltuielile, inclusiv cele de personal, alții nu doar că nu au făcut acest lucru, ci au procedat exact invers”, a declarat Alin Apostol, specialist în administrație publică.
Blocajul reformei administrației
Tema reducerii aparatului bugetar se suprapune peste blocajul prelungit al reformei administrației publice, discutată în coaliția de guvernare de mai bine de șase luni, fără rezultate concrete. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a confirmat că proiectul de reformă elaborat de ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, este finalizat de aproximativ patru luni și a fost ajustat în urma negocierilor politice, dar nu a fost încă asumat de premier. “Taxele și impozitele le-am crescut, dar pe reformă și pe restructurări necesare nu am făcut încă un pas, asta e problema”, a declarat Kelemen Hunor.
Presiunea rămâne pe mediul privat
Specialiștii în administrație publică susțin că abordarea descentralizată a reducerii personalului explică, cel puțin parțial, de ce reducerea aparatului bugetar a fost până acum limitată și inegală. În același timp, mediul privat și contribuabilii resimt în continuare impactul majorărilor de taxe și impozite operate în 2025, fără ca statul să ofere un semnal clar că își reduce propriile costuri structurale. “Au dreptate din acest punct de vedere”, a afirmat Kelemen Hunor, întrebat despre nemulțumirile mediului privat și ale cetățenilor, care consideră că până acum au dus greul acestor reforme, în timp ce statul nu s-a subțiat aproape deloc. Guvernul a anunțat că va reduce cu 10% bugetele pentru cheltuieli de personal în administrația centrală în 2026, însă fără a impune tăieri uniforme de salarii, lăsând miniștrilor latitudinea de a decide modul de aplicare a reducerii bugetare.
