Curtea de Apel București a explicat recent termenele scurte acordate unor dosare în perioada sărbătorilor, după ce a fost semnalat un val de procese îndreptate împotriva Guvernului, cărora li s-au acordat termene de judecată extrem de scurte, unele fixate de pe o zi pe alta. “Obligație legală, nu opțiune discreționară” a fost răspunsul instanței.
Urgență și termene scurte
În perioada sărbătorilor de iarnă, la Curtea de Apel București au fost înregistrate mai multe acțiuni în contencios administrativ îndreptate împotriva Guvernului și a altor instituții centrale. Acestea au primit termene de judecată extrem de scurte, ceea ce a generat întrebări despre posibila influență politică asupra sistemului judiciar. Instanța a explicat că, în cazul unor tipuri de dosare, legea impune “proceduri cu caracter de urgență și termene procedurale foarte scurte”, în funcție de obiectul cererii și de efectele juridice produse.
Cazuri concrete și explicări
Printre dosarele care au beneficiat de termene scurte se numără plângerile împotriva măsurii luării în custodie publică, cererile de prelungire a custodiei publice, cererile de suspendare a executării actelor administrative și ordonanțele președințiale. De exemplu, plângerile împotriva luării în custodie publică trebuie soluționate de urgență, în maximum trei zile, conform prevederilor OUG nr. 194/2002. Instanța a precizat că “Fixarea unor termene scurte de judecată nu a reprezentat o opțiune discreționară, ci o obligație legală, impusă de natura cauzelor și de termenele imperative stabilite de lege”.
Context și implicații
Contextul juridic tensionat apare pe fondul dezbaterilor privind pensiile speciale ale magistraților și al avertismentelor publice formulate anterior de reprezentanți ai sistemului judiciar, care au semnalat că modificările legislative pot genera un număr ridicat de litigii în instanță. Pe 31 decembrie 2025, avocata Silvia Uscov a depus trei cereri de suspendare a unor acte administrative, care au primit termen de judecată pentru 5 ianuarie 2026. Acestea vizează, pe de o parte, o decizie a premierului Ilie Bolojan privind constituirea unui comitet consultativ pentru analiza legislației din domeniul justiției și, pe de altă parte, decretele și hotărârile de numire a unor judecători la Curtea Constituțională. Situația este urmărită cu atenție, întrucât ea poate avea implicații semnificative asupra sistemului judiciar și a echilibrului puterilor în stat.
