DNA vizează corupția în magistratură, oponenți puternici

Tensiuni și consens în Comitetul pentru reforma legilor Justiției

A doua ședință a Comitetului pentru reforma legilor Justiției, înființat pe lângă Guvernul României, a debutat într-o atmosferă tensionată. Judecătorii din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), reprezentanții societății civile și liderii unor asociații de magistrați au venit “puși pe scandal” la întâlnire, nemulțumiți de prezența unor asociații civice în comitet. “Nu ne face nouă legile societatea civilă, cine sunt acești oameni, ce competență au?” a fost unul dintre reproșuri, însoțit de amenințări de genul “ne ridicăm și părăsim ședința”.

### Discuții pe fond și consens

După ce spiritele s-au mai calmat, s-a trecut la discuții pe fond și, surprinzător, s-a ajuns la un oarecare consens pe cele patru subiecte discutate: elaborarea unui plan pe 5 ani privind acoperirea deficitului de resurse umane din instanțe, reconfigurarea hărții judiciare, realizarea unui audit al sistemului electronic de repartizare aleatorie a dosarelor și reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii într-o structură unică la nivelul fiecărui județ. Acest ultim punct presupune lăsarea la nivelul unui județ a unui singur parchet de pe lângă judecătorie, în reședința de județ, căruia să i se subordoneze și procurorii care funcționau până acum la parchetele orășenești.

### Partajarea competențelor de anchetare a magistraților

Marea provocare a Comitetului abia urmează, însă. Următoarea ședință, programată pentru miercurea viitoare, va discuta, printre altele, o problemă care s-a anunțat încă de pe acum litigioasă: partajarea competențelor de anchetare a magistraților între DNA, DIICOT și parchetele ordinare. Această idee a stârnit déjà împotrivirea unor membri ai comitetului, în special judecătorii din CSM și unele asociații de magistrați, care se opun revenirii la vechea organizare, înainte de înființarea Secției Speciale, în 2018. În schimb, procurorii din CSM, asociațiile civice și celelalte asociații de magistrați au salutat această propunere.

Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) a fost înființată în 2018, sub mandatul de ministru al Justiției al lui Tudorel Toader, și s-a dovedit a fi un eșec răsunător, nefiind capabilă să instrumenteze niciun dosar de corupție în magistratură în cei patru ani de funcționare. În 2022, ministrul Cătălin Predoiu a avut o altă idee, aceea de a desființa SIIJ-ul și de a încredința infracțiunile din Justiție unor procurori anume desemnați din Parchetele de pe lângă Curțile de Apel din țară, o idee care s-a dovedit la fel de proastă. Discuțiile de substanță pe această problemă vor avea loc miercurea viitoare, când se va decide soarta Secției Speciale și a modului în care vor fi anchetate infracțiunile din Justiție.

Ioana Radu

Autor

Lasa un comentariu