Arheologii au făcut o descoperire uluitoare în Vietnam, care ar putea schimba fundamental modul în care înțelegem originea sifilisului. Analiza dinților unor copii din epoca de piatră a dezvăluit dovezi ale unei boli extrem de grave, înrudită cu sifilisul, ce sugerează o istorie mult mai complexă a acestei afecțiuni decât se credea anterior.
Dinți care spun povești
Descoperirea, publicată în International Journal of Osteoarchaeology, a identificat semne ale treponematozei congenitale la trei copii antici. Această boală este cauzată de bacteria Treponema pallidum, care include subspecii responsabile pentru sifilis, bejel sau framboesia. Dinții copiilor prezintă deformări, subdezvoltare și un aspect deteriorat, indicând suferința provocată de această boală.
Studiul a analizat 304 indivizi din 16 situri din Vietnam, datând cuprinse între 10.000 și 1.000 de ani în urmă. Cele trei cazuri identificate au fost găsite în siturile Man Bac și An Son, copiii având vârste cuprinse între 18 luni și 5 ani. Majoritatea cazurilor au apărut la copii, ceea ce sugerează o transmitere non-sexuală a bolii în acele vremuri.
Sifilisul și misterul originii sale
Pentru multă vreme, cercetătorii au considerat că sifilisul este singura boală treponemică care se poate transmite de la mamă la copil în timpul sarcinii. Această presupunere a condus la credința că sifilisul și-ar avea originea în America, presupunere bazată pe descoperiri anterioare. Cu toate acestea, noua cercetare, condusă de cercetătoarea Melandrie Vlok și Nicola Czaplinski, pune sub semnul întrebării această teorie.
„Noua noastră cercetare schimbă complet paradigma. Transmiterea congenitală nu este exclusivă la sifilis”, a afirmat Czaplinski. Descoperirea contestă teoria „Columb”, care sugerează că boala a fost adusă în Europa din Lumea Nouă. Faptul că boala a afectat copiii antici din Vietnam, sugerează o istorie mai amplă și mai complexă a acestor afecțiuni.
O perspectivă nouă asupra migrațiilor umane și a bolilor
Un studiu anterior realizat la situl Man Bac, a indicat că peste 10% dintre indivizii analizați prezentau semne ale bolii. Această descoperire arată că răspândirea bolilor treponemice ar putea fi legată de migrațiile umane timpurii.
Pentru Charlotte Roberts, specialistă în domeniu, studiul aduce o contribuție importantă, mai ales într-o regiune unde informațiile sunt limitate. Cercetările viitoare ar putea să elucideze misterul originii sifilisului, dar și să ofere informații cruciale despre migrațiile străvechi.
