Conform Go4IT: Românii stabiliți în străinătate sunt nevoiți să revină fizic în țară pentru a soluționa probleme administrative, generând astfel cheltuieli anuale colective estimate la peste 1,5 miliarde de euro. Această constatare, prezentată într-o cercetare recentă realizată de Edge Institute cu sprijinul sociologului Barbu Mateescu, subliniază costurile semnificative ale lipsei unor servicii publice digitalizate eficiente.
Conform studiului, 58% dintre membrii diasporei au avut nevoie să rezolve o chestiune administrativă cu statul român în ultimul an. Dintre aceștia, o majoritate de două treimi au efectuat deplasări în România. Astfel, 45% dintre aceștia au venit exclusiv pentru formalități, în timp ce 21% au combinat aceste demersuri cu vizite personale sau vacanțe. Doar o mică parte, 7%, au reușit să își rezolve solicitările în totalitate online, iar 17% au apelat la serviciile consulare.
Impactul financiar al birocrației
Deplasările necesare pentru rezolvarea problemelor administrative au un impact financiar considerabil asupra românilor din străinătate. Jumătate dintre cei care s-au deplasat în țară special pentru aceste formalități au declarat costuri de până la 1.000 de euro, acoperind transportul, cazarea și zilele libere necesare. Ceilalți au depășit această sumă. Raportat la o populație estimată la 4 milioane de cetățeni români din afara granițelor, studiul calculează că „factura ghișeului” ajunge la 1,54 miliarde de euro anual, o cifră care reflectă strict costurile directe declarate.
Așteptări mari pentru servicii publice online
În ciuda nevoii stringente de soluționare a problemelor administrative, digitalizarea serviciilor publice din România este percepută ca fiind lentă de către cei din diaspora. Deși 80% dintre respondenți consideră digitalizarea un pas pozitiv, iar 87% ar prefera interacțiunea online pentru taxe, progrămări sau alte formalități, 61% nu au utilizat platformele electronice existente. Motivele invocate includ utilitatea redusă și lipsa unei promovări adecvate a acestor servicii.
Mai mult, 75% dintre participanții la studiu consideră ritmul digitalizării din România lent sau foarte lent. Aceștia apreciază că administrațiile din țările unde s-au stabilit sunt mult mai digitalizate. Principalele cerințe ale diasporei în ceea ce privește serviciile online vizează eliberarea pașapoartelor și a actelor de identitate (75%), urmate de votul în străinătate (26%), acte de stare civilă (23%) și dosare de pensii (21%). Există temeri legate de securitatea datelor personale (54%) și de conținutul generat de inteligența artificială (35%), însă dorința pentru servicii digitale rămâne ridicată.
Diaspora, un liant național
Autorii studiului subliniază că diaspora românească rămâne profund atașată de țară. Simplificarea procedurilor administrative și extinderea serviciilor publice online ar putea reprezenta o „politică de reconciliere națională pe care România o are la îndemână”, prin reducerea costurilor și eforturilor impuse cetățenilor aflați în afara granițelor.
Cercetarea a fost realizată în luna iulie 2026, pe un eșantion de 2.717 persoane, și a înregistrat o marjă de eroare de plus-minus 2,4 puncte procentuale.
Sursa: Go4IT
