Brașovul, cel mai mare oraș din regiunea central-vestică a țării și important nod rutier, rămâne departe de a fi conectat la rețeaua de drumuri de mare viteză, în timp ce proiectul autostrăzii Brașov-Bacău avansează, dacă se poate spune, cu viteza sloilor. Cu toate că acest proiect de infrastructură rutieră de anvergură a fost anunțat de ani buni, realitatea de pe teren indică faptul că, în prezent, implementarea sa stagnează, fiind în stadiul de elaborare a Studiului de Fezabilitate, o etapă cheie dar extrem de lentă.
### Stadiul actual al proiectului și provocările majore
Autostrada Brașov-Bacău reprezintă unul dintre cele mai așteptate proiecte de infrastructură din regiunea central-nordică a țării, având ca scop reducerea timpului de călătorie și dezvoltarea economică a zonei. Însă, până acum, progrese concrete sunt rare, în special din cauza complexității terenului și a dificultăților administrative și legislative. În prezent, procesul de elaborare a Studiului de Fezabilitate, document primar și critic pentru avansarea proiectului, durează mai mult decât s-a estimat inițial.
### Problemele din teren și obstacolele administrative
În cadrul consultărilor preliminare, specialiștii susțin că există numeroase probleme care încetinesc ritmul de avansare. Eduard Hanganu, președintele companiei Consitrans, firma ce gestionează elaborarea documentației tehnice, afirmă răspicat: „Mai sunt probleme în județele Covasna și în alte zone, legate de terenuri, de exproprieri și de avizele necesare.” Aceste dificultăți implică nu doar întârzieri, ci și costuri suplimentare pentru toate părțile implicate, fapt care poate compromite întregul proiect dacă nu va fi gestionat cu atenție și promptitudine.
Una dintre principalele provocări rămâne obținerea avizelor și acordurilor necesare de la diversele autorități locale și centrale. De asemenea, terenurile din zona acoperită de traseu sunt în mare parte agricole și forestiere, ceea ce complică procedurile de expropriere și consolidare, fiind nevoie de acordul și colaborarea a numeroși proprietari și instituții.
### Impactul asupra economiei locale și perspectivele viitoare
Rata de progres scăzută a proiectului afectează direct zona Brașovului, dar și regiunea înconjurătoare, unde dezvoltarea infrastructurii de transport trebuie să fie un catalizator pentru investiții și crearea de noi locuri de muncă. Brașovul, ca punct de reper și centru economic, își dorește să devină mai conectat la rețeaua de autostrăzi, pentru a putea beneficia de fluxuri mai rapide de marfă și persoane.
Deși, momentan, nu există termene precise pentru finalizarea studiului și, ulterior, pentru demararea efectivă a construcției, autoritățile anunță că proiectul nu a fost abandonat și că intenționează să continue activitatea în condițiile cele mai bune posibil. În plus, noile strategii guvernamentale pentru infrastructură indică o prioritate mai mare pentru astfel de investiții, însă birocrația și dificultățile terenurilor rămân cele mai importante obstacole.
În concluzie, autostrada Brașov-Bacău încă traversează un calvar administrativ și tehnic, iar ritmul lent de realizare al studiului de fezabilitate reflectă, cel puțin momentan, realitatea în care se află aproape toate proiectele majore de infrastructură din România. Pentru ca proiectul să fie făcut realitate, e nevoie de o mobilizare mai concertată a tuturor actorilor implicați, dar și de depășirea unor obstacole de natură administrativă și tehnică, pe care autoritățile trebuie să le trateze cu prioritate dacă vor să transforme o simplă promisiune într-o realitate palpabilă pentru cetățeni.
