Deținătorii de titluri științifice, următoarea țintă a austerității în sistemul public românesc
În timp ce majoritatea românilor resimt efectele creșterii costurilor de trai și a inflației galopante, deciziile din sfera administrativă și politică dau impresia că anumite categorii de angajați ar putea fi ultimele vizate de austeritate. Cu toate acestea, un nou proiect de lege pus recent în transparență de către guvern generează un val de neliniște în rândul comunității academice și științifice, concentrând atenția asupra deținătorilor de titlu de doctor. Într-un context în care beneficiile și salariile în sectorul public au trecut prin ajustări minore, guvernul pare să fi identificat o posibilă țintă mai sensibilă, chiar dacă nu urgentă: reducerea sau restructurarea beneficiilor și indemnizațiilor pentru doctori.
Proiectul de lege: o lovitură pentru cadrele medicale și cercetare
Conform documentului publicat miercuri în transparență, guvernul pregătește noi măsuri ce vizând deținătorii titlului de doctorat, aceștia fiind, de fapt, printre ultimele categorii care au beneficiat de ajustări economice. În plină criză economică, cu salariile bugetarilor înghețate de mai mulți ani, proiectul propune reducerea unor drepturi financiare deja stabilite, acuzate de oficiali drept o măsură de ajustare a cheltuielilor publice. Anterior, acești angajați se bucurau de o indemnizație egală cu cea acordată în 2018, în ciuda faptului că salariul minim a crescut considerabil în ultimii ani, ceea ce a dus la o scădere semnificativă a puterii de cumpărare.
De ce lațul strânge tot mai mult în jurul celor cu studii superioare?
Analistii cred că acest val de restricții ar putea fi o încercare a guvernului de a echilibra balanța în condițiile în care alte categorii de bugetari sunt deja supuse unor tăieri sau restricții. Însă, pentru cercetare și educație, aceste măsuri pot avea consecințe de durată, demoralizând specialiști și cercetători remarcați, de altfel, prin competență și dedicare.
„Deținătorii titlului științific de doctor, cei care contribuie în mod esențial la progresul științei și educației, vor fi, dacă măsurile devin lege, victime ale aceluiași proces de austeritate, în ciuda faptului că în ultimii ani aceștia și-au văzut salariile stagnând, în timp ce costurile de trai au crescut semnificativ,” explică un expert din domeniu.
Astfel, riscul pentru sectorul academic și cercetare va fi un decrement al resurselor umane calificate, un aspect ce ar putea avea repercusiuni negative asupra inovării și competitivității naționale în domenii precum medicina, tehnologia sau științele fundamentale.
Perspective și reacții în piață
Reacțiile din mediul academic și politic nu s-au lăsat așteptate. Lideri de sindicat și oficiali ai societății civile au criticat dur planurile guvernului, evocând faptul că așa-numitele reduceri de costuri pot avea efecte advers pentru dezvoltarea pe termen lung a țării.
„Este o măsură failed și dăunătoare pentru viitorul cercetării românești,” afirmă reprezentanții Uniunii Cercetătorilor din România, subliniind că o astfel de abordare demotivează tinerii specialiști, iar momentul în care națiunea va începe să își piardă cadrele valoroase în domeniu devine iminent.
Guvernul, deși a exprimat intenția de a responsabiliza bugetul public prin reducerea anumitor cheltuieli, nu a oferit până acum un calendar clar pentru aplicarea acestor măsuri, rezonând mai mult cu intenția de a disciplina anumite categorii decât cu o strategie de sprijin pe termen lung pentru sistemul educațional și cercetare.
Între timp, în contextul încă acut al crizei economice și al dificultăților de finanțare pentru proiecte de cercetare, comprising preferințe pentru tăieri la anumite capitole de cheltuieli ridică semne de întrebare cu privire la direcția în care se îndreaptă politicile publice în România. Cu toate acestea, ceea ce este clar este că deținătorii titlurilor de doctorat vor trebui să fie pregătiți pentru eventuale schimbări, în condițiile în care guvernul pare decis să continue ajustările în sectorul public, chiar și în fața protestelor și opiniei publice critice.
