Mizerie europeană: România, blocată în secolul trecut la capitolul canalizare
La aproape două decenii de la aderarea la Uniunea Europeană, România rămâne rușinos de aproape de coada clasamentului la capitolul canalizare. Milioane de români încă sunt nevoiți să folosească wc-uri în curte, iar stațiile de epurare sunt, adesea, doar o glumă amară. Deșeurile sunt deversate direct în râuri și lacuri, cu efecte dezastruoase asupra mediului și a sănătății publice. Paradoxul este că fonduri europene au existat și există, dar incompetența și nepăsarea politicienilor țin o bună parte din țară în mizerie.
Oltenița, exemplul dureros al risipei banilor europeni
Stația de epurare din Oltenița, județul Călărași, este un simptom al acestei crize. Aici, mizeria este curățată sumar, iar reziduurile ajung direct în Dunăre, la doar două sute de metri distanță. O conductă mascată cu bolovani este responsabilă pentru deversarea dejecțiilor în fluviu. Mirosul este greu de suportat, iar dovezile proliferării deșeurilor sunt vizibile pe malul apei.
„Apa care este în bazinele din spate… nu se duce nicăieri,” mărturisește Loredana Preda, chimist în cadrul stației. Chiar și o stație modernă, construită cu 2.5 milioane de euro, pare a fi abandonată. Instalațiile sunt nefolosite, găurile din bazine sunt cârpite cu bucăți de lemn, iar resturile sunt adunate în găleți înghețate. George Omet, șeful stației, pare depășit de situație și nu oferă explicații coerente. Un adevărat teatru al absurdului, cu angajați reticenți la întrebări și o lipsă crasă de transparență.
Apa potabilă, un lux pentru mulți români
Situația este cu atât mai gravă cu cât în multe localități, inclusiv cele de pe malul Dunării, apa potabilă este o problemă acută. Un raport al Băncii Mondiale arată că peste 4 milioane de români nu au acces la apă în gospodării, iar 2,5 milioane se alimentează din surse nesigure.
Marius Sbârcea, directorul interimar al firmei Ecoaqua, nu a vizitat niciodată stația de epurare și pare surprins de imaginile prezentate. Recunoaște, totuși, că este nevoie de încă un milion de euro pentru a remedia problemele. O investiție suplimentară, după ce deja s-au cheltuit fonduri consistente, arată eșecul managementului și al prioritizărilor.
Și Lehliu Gară este o altă localitate în care stația de epurare nu funcționează. Dejecțiile sunt deversate într-o zonă de stufăriș, de unde ajung într-o salbă de lacuri. Buletinele de analiză ale Apelor Române arată depășiri ale limitelor admise, fără ca cineva să ia măsuri concrete. La întrebările reporterilor, oficialii invocă probleme tehnice și lipsa investițiilor.
În timp ce România se confruntă cu aceste probleme majore, Uniunea Europeană solicită rezolvarea situației de 11 ani. Diana Buzoianu, ministrul Mediului, a menționat că infrastructura deficitară este o rușine, iar fondurile europene riscă să fie pierdute din cauza incompetenței și neglijenței autorităților locale și centrale.
