România înregistrează o ușoară îmbunătățire privind situația fiscal-bugetară, potrivit raportului recent al Ministerului Finanțelor. Execuția bugetului general consolidat pe anul 2025 arată un deficit cash de 146,03 miliarde de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 7,65% din Produsul Intern Brut (PIB). Acest rezultat arată o scădere de un punct procentual față de anul precedent, când deficitul s-a situat la 8,67% din PIB, semnalând eforturi consolidare fiscală și o gestionare mai eficientă a resurselor publice.
Reducerea deficitului — un semn al politicilor fiscale ferme
Această reducere a deficitului este interpretată de experți ca o dovadă clară a politicilor fiscale mai atente și a măsurilor adoptate de Guvern pentru controlul cheltuielilor și pentru creșterea încasărilor fiscale. În condițiile în care România a traversat, în ultimii ani, perioade de creștere economică și reforme structurale, menținerea deficitului sub limitele prevăzute de Uniunea Europeană reprezintă un obiectiv de anvergură, mai ales într-un context economic global marcat de incertitudini și creșteri ale ratelor dobânzilor.
Potrivit Ministerului Finanțelor, aceste rezultate financiare confirmă “eficiența măsurilor adoptate de Guvernul României”, indicând o abordare mai disciplinată în gestionarea cheltuielilor și o creștere a încasărilor fiscale, în condițiile unui mediu economic favorabil și al unui control mai riguros asupra cheltuielilor publice. Deși suma de aproape 150 de miliarde de lei poate părea imensă, contextul bugetar actual arată o tendință de echilibrare, după un an 2024 în care deficitul s-a situat peste pragul de 8%.
Contextul economic și provocările următoare
Menținerea deficitului sub un anumit nivel este esențial pentru stabilitatea macroeconomică, mai ales în fața provocărilor aduse de inflație, creșterile de dobândă pe piețele internaționale și evoluțiile economice ale partenerilor comerciali. Totodată, gestionarea eficientă a deficitului permite Guvernului să planifice investiții în infrastructură, sănătate, educație și alte domenii strategice, fără a compromite stabilitatea fiscală.
Pentru viitor, autoritățile trebuie să își mențină disciplina fiscală, să continue lupta împotriva evaziunii fiscale și să-și adapteze politicile în funcție de evoluțiile economice. În plus, având în vedere eforturile de reducere a deficitului, este de așteptat ca România să uite de perioadele de prudență excesivă și să îmbrățișeze o politică fiscală echilibrată, care să susțină creșterea economică și dezvoltarea socială.
Chiar dacă rezultatele de anul acesta reprezintă un pas important spre consolidarea fiscal-bugetară, continuarea acestor măsuri rămâne esențială pentru a evita eventuale turbulențe în economie și pentru a respecta angajamentele asumate față de Uniunea Europeană. În plus, perspectiva pe termen mediu indică necesitatea unor reforme structurale profunde și a unor măsuri de creștere a veniturilor, pentru ca România să poată menține un echilibru sănătos între cheltuieli și încasări și să continue pe drumul stabilității financiare.
