Curtea de Apel amână decizia contestării judecătorilor CCR în ziua unei ședințe cruciale pentru pensiile magistraților
Curtea de Apel București a decis astăzi să amâne pronunțarea în cazul contestării judecătorilor Curții Constituționale a României (CCR), Mihai Busuioc și Dacian Dragoș, exact în ziua în care CCR urmează să se pronunțe asupra modificărilor legislative privind pensiile magistraților. Această coincidență stârnește întrebări legate de impactul politic și procedural asupra justiției românești.
Avocata Silvia Uscov a fost cea care a contestat, vara trecută, numirea judecătorilor Busuioc și Dragoș în funcțiile lor actuale. În contextul unor reforme legislative controversate, decizia Curții de Apel vine să adâncească suspansul în jurul stabilității sistemului judiciar din România.
Întârzieri la CCR pentru pensiile magistraților
Într-o altă procedură vitală, ședința din 29 decembrie 2025 a CCR, menită să analizeze propunerea referitoare la pensiile magistraților, s-a încheiat cu o amânare din lipsă de cvorum. Deși a fost convocată pe 28 decembrie, a fost reprogramată pentru 29 decembrie, dar din nou, doar cinci dintre cei nouă judecători au fost prezenți. Această absență a stârnit frustrări în rândul celor interesați de modul în care va evolua acest subiect crucial.
„Lipsa cvorumului arată o problemă serioasă de coordonare între judecători, mai ales când discutăm despre un subiect atât de sensibil,” a declarat un observator al ședinței. Criticile s-au îndreptat spre calendarul justiției, care este deja afectat de numeroasele amânări în diferite cazuri de interes public.
Propuneri de reformă controversate
Actul normativ care introduce modificări semnificative în ceea ce privește pensiile magistraților a fost inițiat după ce premierul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pentru a doua variantă a proiectului. Judecătorii de la Înalta Curte au contestat această reglementare, argumentând că aceasta subminează independența justiției. Un vot unanim al celor 102 judecători prezenți a trecut o astfel de sesizare către CCR, subliniind percepția generală că noile reguli ar putea duce la desființarea pensiilor de serviciu pentru magistrați.
„Nu putem accepta ca drepturile magistraților să fie reduse fără o dezbatere publică solidă,” a declarat un reprezentant al Uniunii Naționale a Judecătorilor din România. Acest apel pentru transparență și dialog a fost auzit de mulți în comunitatea juridică, care se teme de consecințele pe termen lung ale acestor reforme.
Noua lege propusă prevede ca pensiile să fie calculate pe baza a 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani de activitate, plafonându-se la maximum 70% din ultima indemnizație netă. De asemenea, se sugerează creșterea vârstei de pensionare până la 65 de ani și mărirea vechimii minime necesare de la 25 la 35 de ani.
Această ajustare a normelor va fi implementată gradual, începând cu 1 ianuarie 2026, urmând să se finalizeze în 2042. Această tranziție poate fi interpretată ca o încercare de a restructura sistemul pensiilor magistraților într-un interval de timp rezonabil, dar nu fără polemici.
Problemele de coordonare și absențele judecătorilor subliniază complexitatea și, în același timp, tensiunile existente în rândul celor responsabili cu interpretarea legii. Ședința de pe 16 ianuarie poate oferi, în sfârșit, răspunsuri așteptate, dar ne îngrijorează deja numeroasele amânări și întrebărilor ce plutesc în aer.
Rămâne de văzut cum va influența această situație percepția publică și încrederea în justiția românească, într-o perioadă în care transparența și responsabilitatea sunt cerute cu insistență.
