Vinerea Mare, o zi definitorie pentru creștinii ortodocși, este marcată de obiceiuri și tradiții adânc înrădăcinate în credință, cu o semnificație profundă

Vinerea Mare, o zi definitorie pentru creștinii ortodocși, este marcată de obiceiuri și tradiții adânc înrădăcinate în credință, cu o semnificație profundă. Unul dintre acestea este trecerea pe sub masă, un gest simbolic practicat în anumite regiuni ale țării. În anul 2026, Vinerea Mare va oferi din nou ocazia de a rememora aceste tradiții, în timpul Săptămânii Mari, perioadă dedicată pregătirii spirituale pentru sărbătoarea Paștelui.

Semnificația trecutului pe sub masă

Obiceiul trecerii pe sub masă este adesea asociat cu vindecarea și purificarea. Prin acest gest simbolic, credincioșii își exprimă dorința de a scăpa de boli, necazuri și de a primi iertare. Trecerea pe sub masă, în multe comunități, se face cu credința că persoana respectivă va fi protejată de rele, iar anul ce vine va fi unul mai bun. Obiceiul reamintește de suferința lui Iisus Hristos, sacrificiul său și dorința de a depăși greutățile vieții.

Acest ritual, practicat în Vinerea Mare, are o legătură strânsă cu momentul răstignirii lui Iisus. Masa simbolizează scena calvarului, iar trecerea pe sub ea reprezintă o formă de identificare cu suferința Mântuitorului. Gestul este interpretat ca o rugăciune tăcută și o cerere de ajutor divin.

Vinerea mare: Ziua patimilor

Vinerea Mare este ziua în care creștinii comemorează moartea lui Iisus Hristos pe cruce. Este o zi de post negru, de reculegere și de profundă tristețe. Bisericile sunt împodobite cu flori, iar credincioșii participă la slujbe speciale, inclusiv Prohodul Domnului, o cântare funebre care celebrează moartea și înmormântarea lui Iisus.

În tradiția ortodoxă, Vinerea Mare este considerată cea mai tristă zi din an. Activitățile lumești sunt evitate, iar credincioșii se concentrează pe rugăciune și meditație. Postul aspru și abținerea de la consumul de alimente de origine animală, precum și alte activități, subliniază importanța zilei. Este o zi în care credincioșii își amintesc de sacrificiul suprem al lui Iisus pentru mântuirea omenirii.

Obiceiuri și tradiții specifice săptămânii mari

Săptămâna Mare este un interval de timp plin de semnificație religioasă și tradiții în România. Pe lângă trecerea pe sub masă și post, există o serie de obiceiuri asociate cu această perioadă. De exemplu, în Joia Mare, se vopsesc ouăle roșii, simbol al sângelui vărsat de Iisus și al învierii. De asemenea, tradiția spune că este bine să se facă curățenie generală în casă, iar gospodinele pregătesc bucate specifice pentru Paște.

Începând cu Lunea Mare și până la Sâmbăta Mare, credincioșii participă la slujbele bisericești speciale, care amintesc de ultimele zile ale lui Iisus. O mulțime de obiceiuri și practici sunt legate de această perioadă, fiecare având o semnificație aparte în cadrul pregătirii pentru Paște.

În anul 2026, data exactă a Vinerii Mari și implicit a trecerii pe sub masă va fi stabilită în funcție de calendarul ortodox.