Vinul românesc, câștigător la nivel internațional, dar încă marginal pe piețele externe
De mai bine de un deceniu, vinurile din România reușesc tot mai des să obțină medalii și recunoașteri în cadrul concursurilor internaționale, însă această performanță nu s-a transformat încă într-un brand de țară solid. În ciuda eforturilor sporadice ale producătorilor și a unui palmares tot mai bogat, percepția asupra vinurilor românești nu s-a schimbat semnificativ la nivel global. Exporturile, deși ușor în creștere, rămân constrânse de obstacole structurale și de lipsa unei strategii unitare care să pună în valoare potențialul extraordinar al acestei industrii.
### Performanțe internaționale, dar insuficientă vizibilitate globală
De peste zece ani, vinurile românești câștigă medalii în cadrul unor campionate de renume, precum Decanter sau Mundus Vini, și sunt apreciate pentru calitatea lor, mai ales în rândul cunoscătorilor. „Este un fapt incontestabil: vinurile din România au crescut, au obținut recunoaștere internațională, însă această realizare nu s-a tradus încă într-un avantaj competitiv concret pe piețele externe”, explică un critic de vin și expert în domeniu. Mulți producători spun că, deși premiile au adus un plus de credibilitate, acestea nu se materializează imediat în creșteri semnificative ale exporturilor sau în o recunoaștere timpurie în afara cercurilor specializate.
Această discrepanță între performanțele în competiții și prezența reală a vinurilor românești în afara granițelor devine vizibilă mai ales în contextul unei piețe globale foarte competitive, unde consumatorii sunt influențați de brand, marketing și de o imagine clar stabilită. Momentan, în condițiile în care România nu are o campanie națională de promovare a vinului la scară largă, fiecare producător se luptă singur pentru o vizibilitate mai bună, ceea ce duce la o fragmentare a eforturilor și, implicit, la rezultate modest mai ales pe termen scurt.
### Lipsește o strategie comună și un brand de țară consolidat
Unul dintre principalele obstacole în dezvoltarea industriei viticole naționale este lipsa unei strategii uniforme de promovare și dezvoltare pe termen lung. În timp ce alte țări din regiune, precum România, Ungaria sau Bulgaria, investesc în branding de țară, în campanii comune și în promovarea pe piețele emergente, România se confruntă cu o abordare fragmentată. Producătorii de vin, mulți dintre ei mici și medii, nu au resursele sau know-how-ul necesar pentru a construi un brand solid, capabil să rivalizeze cu cele deja consacrate precum Franța, Italia sau Spania.
„Fără o viziune clară și fără cooperare între diferitele segmente ale industriei, vom rămâne mereu la nivelul de semi-pandemie a unor rezultate bune, dar scăzute pe termen lung”, spune un specialist în marketing și promovare turistică, care anunță că pentru ca vinul românesc să devină cu adevărat un atu, trebuie construit un brand de țară autentic și consecvent. În situația actuală, fiecare producător face eforturi individuale, ceea ce limitează impactul și recunoașterea pe piațele externe.
### Perspective și provocări pentru viitor
Chiar dacă a existat o creștere lentă în exporturile de vin românesc, rezultatele încă nu corespund potențialului major al acestei industrii. Sectorul trebuie să beneficieze de o viziune comună, de campanii de promovare coordonate și, mai ales, de o imagine de brand de țară coerentă care să cuprindă calitatea, autenticitatea și tradiția. În același timp, consumatorii internaționali sunt din ce în ce mai atenți la originile produselor și la poveștile din spatele lor, ceea ce poate fi o șansă pentru vinurile românești dacă vor reuși să-și construiască o identitate clară.
În fața acestor provocări, experiența arată că, pentru a-și îmbunătăți poziționarea la nivel global, România are nevoie nu doar de medalii obținute în concursuri, ci și de o strategie ambițioasă de promovare, de sprijin guvernamental și de o cooperare solidă între producători. Abia astfel, vinul românesc poate traversa granițele cu mândrie și se poate afirma cu vigoare pe piețele internaționale, devenind, în sfârșit, un adevărat brand de țară.
