De ce Europa de Est resimte mai puternic scumpirea petrolului

Europa de Est, lovită din nou de scumpirea petrolului și a gazelor

Creșterea prețurilor la petrol și gaze, amplificată de tensiunile din Orientul Mijlociu, lovește puternic Europa de Est, cu un impact economic potențial mai mare decât în zona euro, potrivit analiștilor. Țările din regiune, deja afectate de războiul din Ucraina și de inflația ridicată din ultimii ani, se confruntă cu o nouă provocare. România, Slovacia și Croația, deși cu rate ale inflației mai reduse decât în 2022, resimt în continuare presiuni.

Vulnerabilitate sporită la impactul energetic

Statele din Europa Centrală și de Est sunt mai vulnerabile la scumpirile hidrocarburilor. Ele consumă mai multă energie, sunt mai industrializate comparativ cu Spania sau Franța, iar combustibilii și alimentele, dependente de transportul prin strâmtoarea Ormuz, au o pondere mai mare în coșul de consum. Economiștii de la Goldman Sachs estimează că o creștere de 10% a prețului petrolului poate reduce creșterea economică a țărilor din Europa de Est cu 0,4 puncte procentuale, un impact dublu față de cel din zona euro, și poate genera o creștere medie a inflației de 0,45 puncte.

Guvernele din regiune au început să ia măsuri. Croația a plafonat prețurile la benzină, în timp ce Ungaria a introdus plafoane de preț la combustibili, crescând presiunea asupra deficitului bugetar. Polonia se pregătește să controleze prețurile la benzină și a redus TVA-ul la combustibili. Cehia analizează plafonarea marjelor de profit ale distribuitorilor de carburant. Industria, adesea energointensivă, riscă să sufere din cauza costurilor energetice crescute și a scăderii cererii interne și externe.

Politici monetare și perspective economice

Băncile centrale se confruntă cu o dilemă: cum să gestioneze inflația fără a frâna creșterea economică. În 2022, majorarea dobânzilor a redus inflația, dar a încetinit dezvoltarea economică. Economiștii de la ING estimează că țările din Europa Centrală se confruntă cu „un șoc al cererii care nu ar trebui să ducă la o reacție de politică monetară decât în cazul apariției efectelor secundare”, respectiv transmiterea creșterii prețurilor la energie în alte domenii.

Banca Națională a Ungariei a menținut recent rata de bază a dobânzii la 13%, în ciuda inflației care a urcat la 4,8% în martie, indicând o abordare prudentă în fața noilor provocări economice.