Danemarca înregistrează cel mai scăzut număr de permise de ședere pentru azil în ultimii ani, înregistrând doar 839 de solicitări în primele unsprezece luni ale anului 2025. Un asemenea prag istoric indică o tendință de reducere dramatică a fluxurilor migratorii în această țară nordică, pe fondul măsurilor stricte aplicate și a schimbărilor legislativului. În contextul european, această evoluție marchează o continuare a politicilor de restricționare a imigrației, în condițiile în care Danemarca devine tot mai selectivă în privința accesului persoanelor în căutare de protecție.
Declinul continuu al solicitarilor de azil
Potrivit oficialilor din Ministerul pentru Imigrație, această cifră reprezintă o scădere semnificativă față de anii precedenți, când numărul de permise emise era adesea de câteva mii pe an. Dhe urma unei tendințe de diminuare rapidă, această cifră ajunge să fie foarte aproape de nivelurile minime istorice, ceea ce reflectă politica preconizată de austeritate în domeniul imigrației. “Este absolut crucial ca în Danemarca să vină și să obțină azil cât mai puțini străini posibil. Prioritatea mea principală este de…”, a declarat recent ministrul imigrării, subliniind angajamentul guvernului de a limita aceste fluxuri.
Această politică este influențată și de contextul geopolitic european, în care multe state adoptă măsuri de restricție din motive de securitate, dar și economice. În plus, pandemia de COVID-19, precum și schimbările legislative din ultimele luni, au contribuit la reducerea fluxurilor migratorii, în condițiile în care Danemarca a implementat restricții stricte privind accesul și șederea străinilor.
Măsuri restrictive și reacții politice
Guvernul danez a impulsionat reforme legislative menite să limiteze numărul cererilor de azil, inclusiv prin introducerea de reguli mai dure pentru cei care solicită protecție internațională. Acestea includ, printre altele, relocarea solicitanților în locații externe, dar și condiții de viață mai stricte pentru cei acceptați în țară. Întregul proces a fost însoțit de critici din partea organizațiilor internaționale, care consideră asemenea măsuri ca fiind dure, dar acestea sunt susținute de o parte importantă a opiniei publice din Danemarca.
Pe fondul acestui climat, partidele politice de opoziție critică politicile guvernamentale, acuzând o abordare excesiv de restrictivă ce riscă să afecteze reputația internațională a Danemarcei. Însă, actualmente, majoritatea parlamentară rămâne fermă în direcția reducerii fluxurilor migratorii, fiind motivată și de provocările sociale și economice legate de integrarea solicitanților de azil și gestionarea resurselor publice.
Viitorul migrării în Danemarca și Europa
Analistii avertizează că, deși cifrele din 2025 indică o reducere istorică, evoluția pe termen lung va depinde de situația geopolitică și de reglementările europene în domeniul migrației. În același timp, Danemarca se va confrunta probabil cu tonuări și critici din partea Comisiei Europene și a organizațiilor internaționale, în special în cazul în care aceste politici vor fi percepute ca fiind inumane sau discriminatorii.
Pentru moment, însă, guvernul de la Copenhaga pare hotărât să păstreze acest curs restrictiv, motivând că prioritățile sale sunt “de a proteja sistemul de azil și de a asigura stabilitatea soci-economică pe termen lung”. În ce vom continua să asistăm, cel mai probabil, vor fi înăspriri suplimentare sau, cel puțin, consolidarea măsurilor existente, pe fondul unei dezbateri naționale și europene tot mai aprinse despre destinul politicilor de migratie.
