Președinta Curții de Apel București, Liana Arsenie, a emis luni seara un comunicat oficial prin care încearcă să răspundă criticilor și acuzațiilor aduse în urma difuzării documentarului „Justiție capturată”, realizat de portalul Recorder. Într-un ton ferm, ea susține că documentul are scopul de „a clarifica faptele și a asigura o corectă înțelegere a realității instituționale”, însă în textul transmis oficial nu a evitat unele neadevăruri, inclusiv afirmația conform căreia anumite informații publicate ar fi fost „falsificate”.
Reacție oficială la ancheta Recorder despre integritatea sistemului judiciar
Liana Arsenie a ales să răspundă public după ce, în decembrie 2022, portalul Recorder a difuzat o investigație amplă despre posibilele probleme din sistemul judiciar românesc, inclusiv acuzații legate de influențe și practici de corupție la nivel înalt. Documentarul a stârnit valuri de controverse, alimentate atât de susținători ai independenței justiției, cât și de cei care admit existența unor probleme interne.
În comunicatul emis, președinta Curții de Apel București afirmă că „sunt făcute declarații nefondate și acuzații fără temei, menite să afecteze încrederea în justiție”. Totodată, subscrie ideea că sistemul trebuie consolidat și că „măsurile adoptate de instanță urmăresc creșterea transparenței și a rigurozității actului de justiție”. În același timp, însă, nu a ezitat să critique, indirect, și anumite poziții exprimate în ancheta Recorder, catalogând ca „denaturări ale adevărului” anumite informații prezentate acolo.
Contextul și sensibilitatea acuzațiilor din documentar
Documentarul Recorder a adus în prim-plan o serie de aspecte delicate privind funcționarea sistemului judiciar din România, dar și implicațiile politice și sociale ale eventualelor practici de corupție sau influențe externe. În ultimele decenii, justiția românească a fost subiectul unor debate intense, atât pentru reformele în curs, cât și pentru criticile legate de independența acesteia.
Totodată, inițiativele de a însoți răspunsurile oficiale cu comunicări publice au devenit o metodă frecventă de a contesta acuzațiile, chiar dacă aceste reacții, uneori, sunt percepute ca fiind ofensatoare sau insuficiente de către opinia publică.
Inițiative pentru clarificarea situației din instanțele românești
Liana Arsenie a reafirmat, în comunicat, angajamentul Curții de Apel București pentru „respectarea statului de drept și promovarea unei justiții curate și transparente”. Ea a menționat în plus faptul că au fost luate măsuri interne pentru a crește rigoarea în procesul decizional și pentru a combate orice tentativă de interferență.
Totodată, a subliniat că deciziile și acțiunile instituției nu sunt influențate de factori externi sau de interese personale, adăugând că „în acțiunea noastră, transparența și integritatea sunt obligatorii”.
Ce urmează după această reacție?
Deși comunicatul președintei Curții de Apel București vine ca o încercare de a contracara criticile și de a reafirma integritatea instituției, perspectiva asupra situației rămâne deschisă. Departe de a fi o declarație finală, această reacție accentuează însă tendința ca instituțiile judiciare să fie tot mai mult în atenția publicului și a parlamentarilor, mai ales în contextul unor reforme încă în plină desfășurare.
În timp ce oficialii insistă asupra unor măsuri de consolidare a încrederii și transparenței, restul societății civile și presa continuă să observe evoluțiile și să solicite clarificări suplimentare. În final, rămâne de văzut dacă aceste dialoguri vor conduce la schimbări concrete sau dacă vor rămâne doar răspunsuri formale, menite să calmeze suspiciunile și să potolească criticile din ce în ce mai acide.
