Dezbateri la Curtea Constituțională privind reforma pensiilor magistraților
Curtea Constituțională a României urmează să continue luni, de la ora 10:00, dezbaterile asupra sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) referitoare la noul proiect al Guvernului privind reforma pensiilor magistraților.
Contextul sesizării
Decizia în acest caz a fost amânată de două ori, ultima oară din cauza lipsei de cvorum, după ce o parte dintre judecători au părăsit sala în timpul ședinței și nu au mai revenit. Noul proiect de modificare a pensiilor magistraților adoptat de Guvern prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani, iar cuantumul pensiei nu poate depăși 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate.
Poziția Consiliului Superior al Magistraturii
Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorii și procurorii au solicitat ca pensia lor să fie aproape la același nivel cu ultimul salariu încasat, în timp ce premierul a insistat ca pensia să nu fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat.
Sesizarea Curții Constituționale
Primul proiect al reformei pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional de Curtea Constituțională pe 20 octombrie, ca urmare a unei sesizări depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție. CCR a motivat atunci că Guvernul nu a solicitat, în intervalul de timp prevăzut de lege, aviz de la CSM, chiar dacă acesta este consultativ.
Decizia judecătorilor
Judecătorii de la Instanța supremă au decis la începutul lunii decembrie, cu unanimitate de voturi, să sesizeze Curtea Constituțională în legătură cu noul proiect. Toți cei 102 judecători prezenți la ședință au votat pentru sesizarea CCR.
Argumentele Instanței supreme
Potrivit unui comunicat al Instanței supreme, legea discriminează magistrații față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, încalcă brutal independența justiției, elimină de fapt pensia de serviciu pentru magistrați și nu respectă caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. De asemenea, judecătorii sunt de părere că legea atacată creează un regim juridic dezavantajos și discriminatoriu pentru magistrați în privința dreptului lor la pensie, în raport cu categorii profesionale aflate în situații similare sau analoage.
Concluzii
În sistemul pensiilor de serviciu, din totalul de peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, 90% aparțin sistemului de apărare și ordine publică, iar peste 10.000 aparțin celorlalte categorii profesionale, inclusiv magistrații. Pentru plata drepturilor tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu, bugetul necesar a fost de 2,2 miliarde de lei, în timp ce bugetul total alocat pentru plata pensiilor militare în 2024 a depășit 14 miliarde de lei.
