Curtea Constituțională a României analizează miercuri sesizările formulate de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) contra hotărârii Parlamentului de numire a membrilor Consiliilor de Administrație ale Societății Române de Televiziune și Societății Române de Radiodifuziune. Acesta reprezintă o nouă etapă în conflictele recente privind modul de alegere și componența conducătorilor instituțiilor publice de mass-media, iar decizia instanței va avea implicații importante asupra independentei acestor instituții.
Controverse privind respectarea ponderei parlamentare
Sesizările depuse de AUR sunt legate de presupusa nerespectare a principiului proporționalității în componența Consiliilor de Administrație, precum și de modul în care reprezentanții formațiunilor politice au fost aleși. Potrivit partidului de opoziție, hotărârile adoptate de Parlament nu au garantat echilibrul reprezentării politice în cele două organisme, în raport cu ponderea reală a partidelor în legislativ. În documentele depuse, AUR susține că această situație încalcă prevederile legale și prevederile constituționale referitoare la independența și pluralismul mass-media.
“Nu a fost respectată ponderea parlamentară, ceea ce afectează direct funcționarea corectă și echitabilă a acestor instituții”, a declarat un reprezentant al AUR. Acesta a adăugat că modul în care au fost numiți membrii în Consiliile de Administrație a generat suspiciuni cu privire la influența politică în gestionarea radiodifuziunii și televiziunii publice, instituții din ce în ce mai vulnerabile în fața unor presiuni externe sau internevropare.
Contextul numirii și disputelor politice
Numirile membrilor Consiliilor de Administrație ale SRTV și SRR s-au transformat în subiect de dispută încă din ultima perioadă, având în vedere controversele legate de modul de alegere și criteriile folosite. În trecut, aceste numiri au fost frecvent criticate pentru lipsa unui mecanism transparent și pentru influența excesivă exercitată de forțele politice.
Recent, AUR a prezentat sesizări distincte, acuzând multiple nereguli în procesul de selecție, solicitând, printre altele, respectarea strictă a legislației în vigoare referitoare la reprezentarea politică proportională. Aceștia au subliniat faptul că, în opinia lor, această situație afectează credibilitatea și independența acestor instituții, care trebuie să funcționeze ca adevărați piloni ai pluralismului mass-media.
Decizia de miercuri a CCR și impactul pe termen lung
Imaginea și funcționarea radioului și televiziunii publice sunt în centrul unei dezbateri aprinse, iar decizia Curții Constituționale în această cauză poate avea efecte semnificative. O hotărâre favorabilă AUR ar putea impune reevaluarea sau chiar revotarea numirilor recente, precum și introducerea unor mecanisme mai transparente și mai în concordanță cu legislația.
De partea cealaltă, susținătorii actualului sistem consideră că modificările Adunărilor Generale pentru alegerea membrilor Consiliilor de Administrație ar trebui să fie apreciate cu prudență, pentru a evita instabilitatea instituțională sau ingerința politicului în posturile din mass-media publică.
În aceste condiții, ochii opiniei publice rămân îndreptați spre decizia Curții, care, în zilele următoare, va stabili dacă principiile constituționale de echilibru și reprezentare proporțională au fost respectate sau dacă vor fi necesare intervenții legislative pentru a reglementa clar procedura de numire în aceste organisme. Într-un context politic tensionat, temerile legate de influența politică în media publică sunt tot mai acutizate, iar orice decizie va avea ecou pe termen lung în modul în care românii percep și sprijină această instituție fundamentală.
