Criza îngrășămintelor, accentuată de război și restricții
Conflictul din Orientul Mijlociu și atacurile asupra fabricilor de îngrășăminte din Rusia, alături de restricțiile de export, au generat o criză în lanțul global de aprovizionare cu fertilizatori. Fabricile închise și rutele de transport perturbate, în special prin Strâmtoarea Ormuz, au amplificat presiunile asupra prețurilor și disponibilității acestor produse esențiale pentru agricultură. Aproximativ o treime din comerțul mondial cu îngrășăminte este influențat de această rută maritimă.
Producția rusă, sub presiune internă și externă
Rusia, un jucător important pe piața globală a îngrășămintelor, deținând circa o cincime din comerțul mondial, se confruntă cu multiple provocări în această perioadă. Capacitatea limitată de producție, limitările impuse la exporturi și recentele atacuri asupra fabricilor au restricționat capacitatea de a crește oferta. O sursă anonimă a declarat că „prețurile mai ridicate arată bine pe hârtie, dar producătorii ruși sunt constrânși de obligațiile de aprovizionare pe plan local, în special înaintea sezonului de însămânțare. Și orice profituri excepționale vor atrage atenția Guvernului, care caută metode de a majora veniturile la buget”.
În plus, o lovitură recentă a afectat semnificativ capacitatea de producție. Pe 25 februarie, o dronă ucraineană a lovit Dorogobuzh, una dintre cele mai mari fabrici de îngrășăminte din Rusia, deținută de producătorul Acron. Această fabrică este responsabilă pentru 11% din producția de azotat de amoniu a Rusiei și 9% din producția NPK (un mix de azot, fosfor și potasiu). Noile uzine orientate spre export nu ar urma să fie operaționale înainte de 2027, conform surselor. Companiile par să se concentreze, în prezent, pe satisfacerea cererii interne.
Restricții și dezechilibre pe piață
Rusia a introdus restricții la exporturile de îngrășăminte încă din 2021, pentru a asigura aprovizionarea pieței interne. Andrey Guryev, șeful grupului de lobby din industria de îngrășăminte, a estimat, în timpul unei întâlniri cu președintele Vladimir Putin în 2025, că decalajul dintre prețurile interne mai scăzute și cele de export mai ridicate este de aproximativ 15%. În același timp, Rusia își propunea captarea unui sfert din comerțul global cu îngrășăminte până în 2030.
Producătorii ruși au fost ocoliți de sancțiunile occidentale, dar se confruntă cu probleme logistice și dificultăți de plată. Brazilia, India și China sunt principalii cumpărători de îngrășăminte rusești, dar acestea sunt exportate și în SUA. Analistii de la T-Bank apreciază că „un deficit de îngrășăminte, pe fondul restricțiilor de export impuse de China, închiderea unității din Qatar care produce sulf, și tensiunile din Strâmtoarea Ormuz sunt un motor important de creștere a prețurilor pe piață”.
În contextul acestor crize suprapuse, prețurile îngrășămintelor la nivel mondial au cunoscut o creștere semnificativă, cu impact asupra fermierilor și, implicit, a prețurilor alimentelor.
