Conform G4Media: România se confruntă cu importuri de energie electrică la prețuri ridicate, iar o eventuală prelungire a situației actuale de pe piața regională ar putea duce la creșteri de 10-15% la facturile consumatorilor, odată cu renegocierea contractelor. Declarația a fost făcută de Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, citat de Mediafax.
„Seara, într-adevăr, ne bazăm pe importuri (…) La niște prețuri sensibil mai mari”, a precizat Bușoi, în cadrul unei intervenții la Antena 3 CNN. El a subliniat că prețurile din piața zilei următoare sunt, în prezent, de aproximativ 2 până la 2,5 ori mai mari decât cele care ar fi rezultat din contractele bilaterale.
„Vindem și la zero, dar nu vindem totul la zero. Cumpărăm poate și la 500, dar nu e totul la 500. Aici sunt niște prețuri medii. Așa cum vă spuneam, în general, sunt cam de 2-2,5 ori mai mari decât ce ar fi însemnat contractul bilateral”, a explicat oficialul.
Impactul asupra facturilor
Secretarul de stat a estimat că, dacă situația actuală, care implică închideri pe piața regională, va dura aproximativ 10 zile sau două săptămâni, efectul asupra prețurilor la renegocierea contractelor pentru consumatori va fi unul „marginal, nesemnificativ”. „Dacă vorbim doar de o săptămână, două, foarte puțin”, a adăugat Bușoi.
În schimb, o criză prelungită ar putea genera creșteri mai substanțiale la renegocierea contractelor. „Pot apărea alte situații, în toamnă sau, mă rog, atunci când se vor renegocea contractele. Să fie o creștere mai mare, să zicem, de 10-15%”, a avertizat Cristian Bușoi. Această estimare depinde însă de durata crizei și de evoluția prețurilor pe piețele regionale.
Soluții de rezervă și utilizarea resurselor
În cazul în care cantitățile disponibile pentru import nu vor fi suficiente, România dispune de capacități de producție păstrate ca rezervă. Un exemplu este grupul energetic Rovinari 4, din cadrul Complexului Energetic Oltenia, cu o putere nominală de 330 MW, din care ar putea fi disponibili aproximativ 300 MW.
Totuși, pornirea grupului Rovinari 4 nu este justificată economic în acest moment, conform lui Bușoi. Producția de energie pe bază de cărbune este scumpă, implicând, pe lângă costul combustibilului, și plata certificatelor de CO2, precum și cheltuieli de personal. „Pentru că și electricitatea produsă de acest grup nu este chiar ieftină. Pornirea ar însemna niște costuri, cărbunele este sensibil, destul de scump să zic așa. De asemenea, plătim certificate de CO2 pe orice electricitate pe care o generăm cu cărbune”, a detaliat secretarul de stat. Rovinari 4 rămâne astfel un grup de rezervă pentru situații de criză, existând o rezervă de cărbune, care ar trebui însă refăcută în cazul utilizării.
Hidrocentralele, un ajutor temporar
Utilizarea energiei hidroelectrice reprezintă o altă strategie pentru reducerea importurilor. Secretarul de stat a atras atenția asupra necesității utilizării cu prudență a apei din lacurile de acumulare, având în vedere incertitudinea privind precipitațiile suficiente în toamnă pentru refacerea rezervelor. „Și atunci o folosim pentru orele de vârf, ca să reducem importurile, și în caz de rezervă mai putem avea încă 300 MW, care împreună cu Rovinari 4 ar compensa total cei 680 MW, care ar fi pierderea prin Cernavodă 2”, a afirmat Bușoi.
Sursa: G4Media
