Criza economică din Transnistria escaladează: cel mai grav recul în ultimii 25 de ani
Regiunea separatistă transnistreană, o enclavă cu statut precar între Moldova și Ucraina, se află în fața celei mai severe crize economice și sociale din ultimul sfert de secol. Situația s-a deteriorat dramatic în ultimele luni, afectând mii de locuitori și amplificând tensiunile în zona delicată de frontieră. Experții avertizează că avansul acestei crize are potențialul de a destabiliza întregul regim politic și de a agrava fragmentarea economică a regiunii.
Recul economic dramatik
Potrivit datelor recente ale analistului Veaceslav Ioniță, expert în economie la IDIS „Viitorul”, indicatorii economici relevă o situație critică. PIB-ul pe cap de locuitor în Transnistria a scăzut semnificativ, fiind acum estimat la aproximativ 3.800 de dolari, față de circa 8.400 de dolari în partea de vest a Nistrului, din Republica Moldova. Practic, jumătate din populație trăiește acum în condiții de subdezvoltare comparabile cu statele cu economii aflate în faze de tranziție dificilă sau chiar de criză.
Această scădere are cauze multiple, de la blocajele comerciale impuse de contextul geopolitic și până la controalele stricte și lipsa investițiilor. În ultimele luni, exporturile și importurile au fost grav afectate, iar fluxurile financiare sunt în scădere alarmantă. În urma crizei, șomajul a crescut, iar populația acuză dificultăți majore în asigurarea existenței zilnice. În plus, lipsa de resurse și infrastructura învechită amplifică problemele cotidiene.
Context regional și implicații politice
Criza transnistreană nu se limitează la aspectele economice. Ea are și un puternic impact politic, având în vedere statutul special și poziționarea geopolitică a regiunii. Autoritățile separatiste, susținute indirect de Rusia și neoficial de anumite forțe regionale, asistă la o deteriorare a prestației lor în fața populației. În același timp, oficialii moldoveni condamnă izolarea transnistreană și solicită dialog constructiv pentru soluții durabile, dar eforturile lor sunt împiedicate de factori externi și de propria fragilitate politică.
De-a lungul anilor, transnistrenii au fost dostați în contrast cu economia stabilă și în creștere a Republicii Moldova. În timp ce Chișinăul se chinuie să reformeze sistemul și să atragă investiții, regiunea controlată de separatisti trăiește pe marginea prăpastiei ekonomice, alimentată și de îndelungata lipsă de soluții politice concrete. Criza actuală adâncește această ruptură, accentuând riscul unei escaladări a tensiunilor armate sau a unei destabilizări regionale.
Perspectiva viitorului pare sumbră, având în vedere lipsa unui plan clar de relansare economică și lipsa unui proces de negocieri constructiv pentru reglementarea statutului transnistrean. Între timp, populația se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar comunitatea internațională urmărește cu atenție evoluțiile din regiune, conștientă de potențialul de destabilizare major în cazul în care această criză nu va fi gestionată adecvat. În fața acestei situații, viitorul Transnistriei rămâne incert, cu perspective ce depind de voința politică și de sprijinul internațional pentru o soluție durabilă.
