Cristina Chiriac, candidată la o funcție de conducere în Ministerul Public, a oferit un interviu considerat de mulți observatori un exercițiu de evitare a unor răspunsuri tranșante. Discuția în fața Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a revelat o atitudine precaută, menită să nu stârnească controverse. Candidata pare să fi optat pentru o abordare care să nu irite pe nimeni, evitând astfel luarea de poziții ferme pe subiecte sensibile din cadrul instituției.
Reacții prudente la problemele din sistem
Unul dintre punctele abordate a fost Secția de Anchete Speciale pentru infracțiunile comise de magistrați. Chiriac a sugerat că ineficiența acestei secții, ilustrată de numărul redus de dosare instrumentate în ultimii ani, ar putea fi remediată prin ocuparea schemelor de personal și alocarea de resurse suplimentare. De asemenea, a pledat pentru eliminarea votului plenului CSM din procedura de numire a procurorilor care anchetează magistrații.
În ceea ce privește interdicția procurorilor de a accesa dosarele electronice din instanțe, candidata a pledat pentru o colaborare mai bună între procurori și instanțe. Un alt punct sensibil, accesul Inspecției Judiciare la dosarele procurorilor aflate în lucru, a primit un răspuns afirmativ din partea acesteia, susținând că inspectorii judiciari trebuie să aibă acces, indiferent de stadiul cercetărilor.
Răspunsuri referitoare la acuzațiile trecute
În cadrul interviului, Cristina Chiriac a fost întrebată despre acuzațiile aduse în presă, referitoare la modul în care a gestionat probele în cazul episcopului de Huși, Corneliu Onilă. Răspunsul a fost unul strict birocratic: „Raportat la probele pe care le-am avut în dosar, am acționat legal. Nu am ce să-mi reproșez”. Totuși, probele la care face referire au stat la baza condamnării episcopului la opt ani de închisoare.
În prezent, nu există o reacție oficială la interviul Cristinei Chiriac din partea altor membri ai CSM sau a altor instituții implicate.
