Rigurozitatea în cadrul Curții Constituționale devine din ce în ce mai contestată după ce ședința de luni a instituției a fost anulatată, în urma unui boicot organizat de patru judecători, iar lui Cristian Deliorga, unul dintre aceștia, i s-a adăugat acum o nouă mișcare administrativă, ce tinde să aprindă spiritele în sistemul judiciar. Surse apropiate deciziei au confirmat pentru presa locală că Deliorga a depus o cerere pentru concediu de odihnă de opt zile, planificat pentru începutul lui 2026, în perioada 5-16 ianuarie.
O decizie controversată, în plin scandal privind funcționarea CCR
Gestul judecătorului Cristian Deliorga vine într-un moment în care imaginea Curții Constituționale este sub asediu. Recent, ședința crucială a instituției, menită să analizeze și să decidă asupra unor spețe importante, a fost anulată după ce patru judecători au refuzat să participe, invocând o serie de motive legate de proceduri și posibilitatea de conflict de interese. Boicotul au fost intenționat, conform unor surse, pentru a protesta față de presiunea politică și criticile venite din zonele extreme ale spectrului politic, dar a avut drept consecință blocarea activității instituției.
Această grabă de a încălca normele de funcționare a CCR, alimentată și de decizia lui Deliorga de a cere concediu, ridică semne de întrebare asupra motivațiilor din spatele acestor decizii și asupra intenției de a deturna activitatea Curții, chiar și temporar. Potrivit avocaților și experților în drept constituțional, astfel de mișcări pot avea repercusiuni grave asupra încrederii publice în justiție și asupra stabilității sistemului politic, în contextul unui scenariu în care conflictul între puteri devine tot mai accentuat.
Concediul solicitat într-un moment sensibil pentru sistemul judiciar
Cererea lui Cristian Deliorga pentru concediu în ianuarie 2026 vine ca un element surprinzător, ținând cont de contextul tensionat. Într-un moment în care Curtea ar trebui să fie inivitată să-și reia activitatea, decizia judecătorului pare să adauge o nouă notă de instabilitate. De altfel, în ultimii ani, figura judecătorilor CCR a fost adesea criticată pentru percepția de partizanat și pentru decizii care par să tunelezecorespunzător intereselor politice și uneori chiar ale membrilor săi.
Solicitarea lui Deliorga, dacă va fi aprobată, va lăsa Curtea fără o componentă esențială pe termen scurt, alimentând speculațiile privind situația interna a instituției. De altfel, avocații și politicienii deopotrivă urmăresc cu atenție orice pas care poate influența funcționarea CCR, într-un moment în care echilibrul puterilor este deja fragil.
Contextul politic și povești din spatele scenei
Nici nu este un secret faptul că reluarea activității CCR nu mai poate fi amânată multă vreme, mai ales în contextul în care instanța trebuie să soluționeze mai multe chestiuni legislative și constituționale de interes național. În același timp, parcursul acțiunilor judecătorilor a fost urmărit cu sufletul la gură, tot mai multe vocale atrăgând atenția asupra riscului ca aceste gesturi de boicot să fie interpretate ca manifestări ale unor interese ascunse, dincolo de aspectele legale.
Deși oficial, decizia lui Deliorga pare a fi una administrativă, mereu există temerea în sistemul judiciar și în spațiul politic că aceste mișcări pot fi parte a unui proces mai amplu de destabilizare, menit să frâneze deciziile de vector left sau right, în funcție de interesele celor din cercul decizional.
În final, rămâne de văzut cum va evolua situația în următoarele săptămâni. Pe de o parte, se pune problema revenirii la normal a activității CCR, cu o opinie comună și stabilitate, iar pe de altă parte, tensiunile din sistemul judiciar și politicul continuă să creeze jocuri de putere din ce în ce mai complicate. Dacă gestul lui Deliorga va duce sau nu la alte reacții va fi clar stabilit doar în timp, însă cert este că indicii de frământare rămân prezente, într-un moment în care viitorul justiției și al statului de drept este departe de a fi clar definit.
