Israelul resimte din plin consecințele conflictului din Gaza, nu doar pe frontul militar, ci și în interiorul compoziției sale sociale și mentale. În ultimele săptămâni, rapoartele oficiale și studiile recente relevă o creștere alarmantă a cazurilor de tulburări de stres posttraumatic (PTSD) și sinucideri în rândul militarilor, într-un semn clar al efectelor devastatoare ale unui război de durată, declanșat de brutalul atac lansat de Hamas din 7 octombrie.
Impactul psihologic al războiului asupra personalului militar
După doi ani de lupte intense în Fâșia Gaza, forțele armate israeliene sunt profund marcate de traumele acumulare. Conform datelor recente ale Ministerului Apărării, numărul căzărilor trupelor în timpul misiunilor a fost în creștere, dar mai îngrijorător este numărul celor care se confruntă cu tulburări ale sănătății mentale. “Suntem martorii unui val de tulburări de stres posttraumatic, care a dus la creșterea cazurilor de sinucidere în rândul militarilor”, a declarat un oficial israelian, sub protecția anonimatului, într-un context în care statul încearcă să gestioneze un bilanț complicat de resurse și preocupări.
Specialiștii în sănătate mintală afirmă că expunerea prelungită la violență, frica, pierderea colegilor și traumele vizuale ale luptelor continuă să lase urme adânci în psihicul soldaților. În plus, această tensiune se transmite și în rândul civililor, care, la rândul lor, resimt presiunea unui conflict încordat, cu efecte nocive asupra sănătății mentale colective.
Cauzele și provocările gestionarii acestei crize mentale
Una dintre principalele cauze ale creșterii sinuciderilor și PTSD în Israel o constituie expunerea continuă la criza de securitate. În contextul unui război care pare interminabil, resursa de reziliență a populației și a militarilor ajunge la limite. Drumurile pilduitoare ale Ministerului Apărării spre prevenirea și tratarea acestor probleme sunt adesea considerate insuficiente pentru complexitatea și gravitatea situației.
În afară de trauma directă, dificultățile administrative, lipsa accesului rapid la servicii de sănătate mentală și stigmatizarea celor afectați exacerbează această problemă. Comunitățile militare și civile devin astfel terenuri fertile pentru anxietate, depresie și, uneori, gesturi extremiste, ca mod de a face față suferinței.
Perspectiva pe termen lung și eforturile de sprijin
Impactul acestor traume, dacă nu este gestionat corespunzător, riscă să aibă repercusiuni asupra vieții de zi cu zi a zilei de mâine și a procesului de reconstrucție post-conflict. Autoritățile israeliene știu că trebuie să intensifice programele de sprijin și să creeze un sistem mai eficient pentru îngrijirea sănătății mentale, atât pentru militari, cât și pentru civili.
Deși războiul din Gaza a intrat pe un nou nivel de intensitate și complexitate, societatea israeliană trebuie să găsească soluții și pentru vindecarea rănilor psihologice adânci. În acest scop, universitățile, organizațiile nonguvernamentale și instituțiile de statistică continuă să monitorizeze și să analizeze aceste fenomene, încercând să ofere o perspectivă clară asupra fundamentelor acestui ultragic val de suferință.
Deocamdată, răspunsurile oficiale păstrează o natură preventivă și adesea insuficientă, dar riscul persistă: dacă aceste traume nu vor fi tratate cu seriozitate, urmările pot fi de durată, influențând în mod direct viitorul statului Israel și cohările societății sale. În timp ce lumea urmărește evoluția conflictului, Israelul se confruntă cu un alt război – cel interior, al vindecării și reconstrucției sufletelor.
