O nouă regulă fiscală, care intră în vigoare din 2026, va schimba modul în care companiile românești raportează activele. Pragul valoric pentru capitalizarea mijloacelor fixe crește la 5.000 de lei, o măsură ce ar putea simplifica fiscalitatea, dar care totodată creează o serie de provocări administrative pentru multe companii. Impactul real va fi resimțit în special în gestionarea diferențelor dintre tratamentul fiscal și cel contabil.
Schimbări majore la orizont pentru contabilitate
Potrivit noii reguli fiscale, activele fixe cu o valoare mai mare de 5.000 de lei vor fi considerate amortizabile, stabilind un nou reper pentru contribuabili. Această modificare deschide calea unei recuperări mai rapide a costurilor pentru o gamă largă de active. Este important de subliniat faptul că, chiar și în contextul acestei schimbări, capitalizarea activelor sub acest prag rămâne o opțiune acceptată. Conform prevederilor legale, companiile au dreptul să recupereze costurile asociate activelor cu o valoare sub 5.000 lei prin deduceri de amortizare. Această abordare oferă o flexibilitate sporită în gestionarea activelor.
Deși schimbarea fiscală este semnificativă, regulile contabile de bază rămân neschimbate. Conform standardelor contabile, activele imobilizate sunt cele care generează beneficii economice viitoare și sunt deținute pe o perioadă mai mare de un an. Din punct de vedere contabil, toate activele cu o durată de viață mai mare de 12 luni ar trebui capitalizate, indiferent de valoarea lor, inclusiv cele sub 5.000 de lei. Această discrepanță între abordarea fiscală și cea contabilă este fundamentală.
Evidențe paralele și complexitate administrativă crescută
Principala implicație pentru companii nu este doar legată de deductibilitate, ci și de administrare. Dacă o companie aplică cu strictețe regulile contabile și capitalizează toate activele cu durata de viață mai mare de un an, inclusiv cele sub 5.000 lei, în timp ce tratamentul fiscal urmează o logică diferită, va fi nevoie de evidențe separate pentru ambele perspective. Aceasta poate însemna un registru de mijloace fixe distinct, un calcul separat al amortizării contabile și fiscale, procese suplimentare de reconciliere, plus o atenție sporită la controlul intern și trasabilitate.
Pentru activele capitalizate exclusiv din motive contabile, dar care nu sunt tratate similar din punct de vedere fiscal, costul va trebui reflectat fiscal în anul curent, ceea ce implică ajustări specifice în ceea ce privește durata și tratamentul în evidențe. Paradoxal, simplificarea fiscală poate conduce la o complexitate operațională mai mare pentru companii.
Revizuire obligatorie a politicilor interne
Pentru a se alinia noilor reguli, companiile vor fi nevoite să își revizuiască atent politicile interne. Este esențială o analiză aprofundată a politicii de capitalizare, a tratamentului activelor cu o valoare sub 5.000 de lei, dar cu o durată de viață mai mare de un an, a modului de funcționare a registrului de mijloace fixe, a modului de calcul al amortizării contabile și fiscale, precum și a prezentărilor în notele la situațiile financiare. Ajustările vor asigura conformitatea și vor minimiza riscurile de neconformitate cu noile prevederi fiscale.
Implementarea eficientă a noilor reguli fiscale este crucială pentru a evita creșterea complexității administrative.
