PressHub24
Diverse

Cotroceni, întrebări pentru ZF: Ce se ascunde la Palat

Întrebări aranjate la Palatul Cotroceni? ZF i-a adresat următoarea întrebare preşedintei CE, Ursula von der Leyen: „Când va construi CE un tren de mare viteză de la Bruxelles la Bucureşti?” Ea zâmbit şi nu a răspuns nimic. Scenariul convenit era să fie puse anumite întrebări, iar Ursula von der Leyen a citit răspunsul de pe foaie

Conform Ziarul Financiar: Conferință cu scurtcircuit la București: Întrebarea esențială despre infrastructura feroviară a fost ignorată

Vizita președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la București a fost marcată de un incident neașteptat. Ziarul Financiar a fost împiedicat să adreseze o întrebare pertinentă, legată de construirea unui tren de mare viteză între Bruxelles și capitala României, ca parte a strategiei UE de conectare a continentului.

Restricții la întrebări: O practică inedită la nivel înalt

În mod neobișnuit, echipa de comunicare a Președinției României, în colaborare cu reprezentanții Comisiei Europene, a impus o limitare strictă la doar două întrebări pentru conferința de presă. Această decizie contrastă puternic cu practicile internaționale, unde vizitele oficialilor de rang înalt sunt adesea însoțite de sesiuni extinse de întrebări și răspunsuri cu presa.

Jurnaliștii prezenți au fost informați că s-a convenit ca doar o întrebare să fie adresată președintei Comisiei Europene și alta președintelui Klaus Iohannis. Ulterior, s-a clarificat că ambele întrebări au vizat securitatea în regiunea Mării Negre, o temă de actualitate, dar care a umbrit discuția despre potențialul de dezvoltare a României și a Estului Europei prin proiecte de infrastructură majore.

Întrebarea Ziarului Financiar, care sublinia responsabilitatea directă a Comisiei Europene în dezvoltarea unei rețele feroviare de mare viteză, similar modului în care statele își asumă construcția de autostrăzi, a fost prezentată verbal, fără microfon, după ce i s-a refuzat accesul la tribuna de presă. Ursula von der Leyen a zâmbit, dar a ignorat complet subiectul, în timp ce președintele României a reafirmat acordul privind numărul limitat de întrebări.

Întrebările pregătite dinainte: Semne de regie?

Situația a alimentat speculații privind pregătirea prealabilă a întrebărilor. Președinta Comisiei Europene a părut să citească răspunsuri de pe foi pregătite, cu font mare, sugerând că discuțiile nu au avut caracter spontan. Acest tip de conferință de presă, în care întrebările sunt cunoscute în avans de către oficiali, este rar întâlnit în practica democratică și ridică semne de întrebare privind transparența și libertatea presei.

Jurnaliștii cu vechime în meserie își amintesc că, chiar și în perioade mai tulburi ale istoriei recente a României, precum regimurile Ion Iliescu sau Adrian Năstase, libertatea de a pune întrebări era mai mare decât cea constatată la acest eveniment. Jurnalele consacrate de la acea vreme aveau libertatea de a formula întrebări fără restricții prealabile sau înțelegeri cu administrația.

Această vizită nu este prima în care Ziarul Financiar a constatat astfel de practici restrictive. Și în cazul vizitei președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, și a unei întâlniri premergătoare summitului NATO din Turcia, întrebările au fost adresate de publicații considerate de nivel secundar, pe criterii neclare și cu posibile înțelegeri cu echipele de comunicare prezidențiale. Astăzi, întrebările aprobate au fost adresate de Libertatea și TVR, ambele pe tema securității.

Reprezentanții Direcției de Comunicare a Președinției României au declarat că își asumă regulile impuse, susținând că este la latitudinea lor câte și cum se pun întrebările, indiferent de percepția privind libertatea presei. Această atitudine ignoră rolul fundamental al presei libere în responsabilizarea instituțiilor publice.

Trenul de mare viteză: O investiție strategică pentru viitorul UE

Proiectul unui tren de mare viteză între capitalele Uniunii Europene rămâne o necesitate strategică, amplificată și de amenințările recente la adresa securității aeriene. Un astfel de proiect ar consolida unitatea europeană și ar recâștiga încrederea cetățenilor în capacitatea Comisiei de a asigura prosperitatea.

China demonstrează deja eficiența unor astfel de investiții prin calea ferată de mare viteză Budapesta-Belgrad, în timp ce Turcia, o țară non-UE, are deja proiecte de infrastructură feroviară de mare viteză în desfășurare. Profesorul italian Enrico Letta a recunoscut importanța esențială a unui astfel de proiect pentru viitorul UE.

Europa de Est, lipsită de tehnologia avansată a unor țări precum Franța, Spania sau Italia în domeniul trenurilor de mare viteză, ar putea beneficia enorm de pe urma unui proiect gestionat direct de Comisia Europeană, care să legare eficient Estul de Vestul continentului. Această soluție ar putea fi singura viabilă pentru a reduce decalajele de dezvoltare și a stimula integrarea reală a țărilor est-europene în proiectul european.

Sursa: Ziarul Financiar

Distribuie: