Conform Economistul.ro: Băncile centrale și aurul: O strategie de diversificare pe fondul volatilității economice
Băncile centrale continuă să-și consolideze pozițiile în AUR, un metal prețios văzut tot mai mult ca o investiție sigură pe fondul incertitudinilor economice globale. Banca Coreei de Sud a revenit pe piața aurului după 13 ani, însă optează pentru fonduri tranzacționate la bursă (ETF) garantate cu AUR, în timp ce Polonia își extinde masiv stocul de AUR fizic. Această activitate pe piața aurului, care a atins recent un vârf de 4.452 de dolari pe uncie, dar s-a corectat ulterior la aproximativ 4.333 de dolari, reflectă o volatilitate ridicată, influențată de datele macroeconomice și de tensiunile geopolitice.
Inflația din SUA, un călăuzitor pentru piața aurului
Scăderea inflației prețurilor de consum din Statele Unite, la 3,4% în iulie, și a inflației de bază, la 2,5% anual, a determinat o reacție pozitivă pe piața aurului. Această traiectorie descendentă a presiunilor inflaționiste reduce necesitatea unei înăspriri suplimentare a politicii monetare de către Rezerva Federală (Fed). Un scenariu în care Fed ar reduce ritmul majorărilor de dobândă ar duce la scăderea randamentelor obligațiunilor și a ratelor reale ale dobânzii, diminuând astfel costul de oportunitate al deținerii de AUR, un activ care nu generează dobândă. Totodată, o eventuală depreciere a dolarului american ar face aurul mai accesibil investitorilor din afara SUA. Datele slabe privind piața muncii din SUA, cu pierderi de locuri de muncă în iulie și revizuiri în scădere pentru lunile anterioare, consolidează argumentul unei politici monetare mai prudente din partea Fed, un factor favorabil aurului, considerat un activ defensiv.
Riscuri geopolitice și impactul asupra prețului aurului
Un factor major de risc pentru prețul aurului rămân prețurile energiei și situația din Orientul Mijlociu. Escaladarea conflictelor în regiune, precum o posibilă confruntare între SUA și Iran, ar putea duce la o creștere a prețurilor petrolului și ar amplifica presiunea inflaționistă. Este important de notat că nu orice conflict geopolitic este benefic pentru AUR. Incertitudinea generată de războaie poate crește cererea pentru active considerate sigure, dar un petrol mai scump ar putea forța Fed să mențină ratele dobânzilor la niveluri ridicate pe o perioadă mai lungă, ceea ce ar favoriza obligațiunile și ar acționa în defavoarea aurului. Echilibrul dintre aceste efecte contradictorii va dicta direcția prețului metalului prețios.
Performanța aurului pentru investitorii români
Investitorii români resimt volatilitatea aurului, iar randamentele lor sunt influențate nu doar de evoluția prețului acestuia în dolari, ci și de cursul de schimb leu/dolar. Deși aurul a consemnat o creștere de aproximativ 7,5% în moneda americană în ultima lună, aprecierea leului față de dolar cu circa 1% a atenuat acest câștig în lei la aproximativ 6,5%. Astfel, un leu mai puternic a acționat ca un amortizor valutar, rezultând un câștig mai mic pentru investitorii români comparativ cu cei cu portofolii denominate în dolari.
Achiziții strategice și rezervele naționale
Achizițiile susținute de băncile centrale reprezintă un pilon important pentru susținerea prețurilor aurului pe termen mediu. În al doilea trimestru, băncile centrale au cumpărat net 289 de tone de AUR, Banca Națională a Poloniei (NBP) fiind cel mai activ cumpărător global, cu 51 de tone adăugate. NBP își propune să atingă 700 de tone de AUR, consolidându-și poziția ca unul dintre marii deținători la nivel mondial, depășind recent Țările de Jos. În contrast, Banca Națională a României și-a menținut rezervele de AUR la 103,6 tone, cu o valoare de piață de 12,67 miliarde de euro. Banca Coreei de Sud, prin achiziția de unități ETF, se reintegrează pe piața aurului, deși rezervele sale de AUR fizic au rămas neschimbate din 2013.
Următorul eveniment de interes major pentru piața aurului va fi discursul lui Kevin Warsh la simpozionul de la Jackson Hole, din 28 august, unde investitorii vor căuta indicii despre prioritățile Fed: inflația sau slăbiciunea economică.
Sursa: Economistul.ro
