Puțini consumatori conștientizează adevărata natură a făinii industriale pe care o adaugă zilnic în rețetele lor preferate sau în alimentele de construcție a unei diete echilibrate. În spatele pufosului covor alb de pe rafturile supermarketurilor se ascund procese tehnologice complexe, motivele pentru care unele componente ale bobului de grâu sunt eliminate sau ,,golește” de nutrienți valoroși.
Procesul modern de măcinare: între conservare și sănătate
În ultimii ani, procesul de măcinare a provenit din necesitatea de a crea un produs de consum cât mai vizibil, consistent și cu termen de valabilitate mai lung. Pentru a obține făină albă, procesatorii elimină tărâțele, germenele și proteinele din masa de grâu, lăsând în urmă doar partea bogată în amidon. Se consideră, uneori, că aceste părți ale bobului ar putea oferi gust și valoare nutritivă, însă ele sunt strict separate pentru a preveni râncezirea și a prelungi durata de păstrare a făinii, esențială pentru stocare și procesare industrială.
Germenele, care ar fi un adevărat rezervor de micronutrienți, e eliminat în mod intenționat, în timp ce tărâțele sunt deseori chiar adăugate ulterior, într-un efort de a păstra un anumit nivel nutrițional, dar aceste “aprecieri” nu mai oglindesc realitatea compoziției inițiale a bobului de grâu. Este vorba despre o practică economică, dar și despre o dezinformare subtilă, pentru că această separare afectează direct calitatea finală a făinii și, indirect, sănătatea consumatorului.
Impactul eliminării germenului asupra valorii nutritive a făinii
Germenul de grâu, care până nu demult era considerat o „mină de aur” pentru micronutrienți, conține vitamine, antioxidanți, acizi grași esențiali și fibre. În procesul de fabricație al făinii albe, germenele este eliminat pentru a preveni râncezirea, dar această traumă nutrițională are consecințe directe asupra sănătății celor care consumă frecvent produse din făină rafinată. În lipsa germenului, făina devine mai lipsită de vitamine din complexul B, magneziu, zinc și alți antioxidanti esențiali, vulnerabilizând organismul la inflamații, probleme digestive și deficiențe nutriționale.
De altfel, o serie de studii recente arată că cerealele integrale, ce păstrează toate părțile bobului, aduc un aport mai bogat de nutrienți și sunt asociate cu un risc scăzut de boli cronice precum diabetul, bolile cardiovasculare sau anumite tipuri de cancer. Însă, în ciuda acestor beneficii, aproape 90% din făina comercializată în magazinele din România este albă, rafinată, în lipsa unei conștientizări clare a efectelor pe termen lung.
Ce reprezintă alternativa: făina integrală și producția tradițională
În ultimii ani, tot mai mulți consumatori și-au pus întrebarea dacă merită să aleagă variantele integrale, mai bogate în nutrienți și mai puțin procesate. În acest sens, piețele și magazinele bio sau naturiste oferă o gamă variată de făină integrală, obținută prin măcinare mai blândă, care păstrează germenele și tărâțele. Aceasta nu doar că aduce beneficii evidente pentru sănătate, dar și pune în valoare gustul autentic și textura specifică produselor de panificație.
Producția tradițională, bazată pe metode mai simple și mai puțin invazive, pare a fi o soluție pentru cei interesați de un stil de viață mai sănătos. Cu toate acestea, ea are și unele dezavantaje: o durata de păstrare mai scurtă și costuri de procesare mai mari, aspect despre care producătorii preferă să nu vorbească deschis. În plus, conștientizarea publicului cu privire la diferențele dintre făina rafinată și cea integrală a crescut, însă schimbarea de mentalitate în ceea ce privește consumul nu a fost încă pe deplin finalizată.
Perspectiva viitorului: o balanță între tehnologie și sănătate
În timp ce unii experți insistă asupra importanței consumului de cereale integrale, alții argumentează că tehnologia poate fi adaptată astfel încât să păstreze mai mult din nutrienți, fără a compromite termenul de valabilitate. Cercetările în domeniu se concentrează pe metode mai blânde de procesare, precum măcinarea subsantiv mai precisă sau utilizarea tehnologiilor cu impact redus asupra nutrienților.
Între timp, consumatorii devin tot mai conștienți și cer produse cât mai naturale și mai apropiate de starea lor inițială. Probabil că, în următorii ani, vom asista la o reorientare a industriei spre variante mai sănătoase de făină, adaptate nevoilor unei populații tot mai informate. Până atunci, alegerea între două tipuri de făină rămâne o decizie personală, unde cunoașterea adevăratelor beneficii ale cerealelor integrale poate face diferența pentru sănătatea pe termen lung.
