Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor (CNSC) a respins, pe fond, contestaţia depusă de SA&PE Construct la contractul pentru proiectarea şi execuţia tronsonului 1 al Autostrăzii Unirii (A8) Târgu Neamţ (Moţca) – Iaşi – Ungheni. Acesta este un moment important în procesul de construire a autostrăzii, care ar trebui să contribuie la dezvoltarea infrastructurii rutiere din România.
## Contextul licitației
Contractul pentru construirea tronsonului 1 Moţca – Târgu Frumos a fost atribuit pe 30 octombrie 2025 Asocierii de constructori din România şi Bulgaria Danlin XXL (lider) – Groma Hold Ltd – Intertranscom Impex – Evropeiski Patishta. Asocierea a câştigat licitaţia pentru acest tronson cu o ofertă de 4,76 miliarde de lei. “Decizia CNSC confirmă, astfel, rezultatul Comisiei de Evaluare a CNIR”, se arată într-un comunicat al Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere (CNIR).
## Contestația și urmări
La data de 11 noiembrie, Compania Naţională de Investiţii Rutiere anunţa că Asocierea SA&PE Construct SRL (Leader) – Tehnostrade SRL – Spedition UMB – Euro-Asfalt a depus la Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor (CNSC) o contestaţie la contractul pentru proiectarea şi execuţia tronsonului 1 Târgu Neamţ (Moţca) – Târgu Frumos al A8. Consorțiul din care face parte și constructorul român UMB (deținut de omul de afaceri Dorinel Umbrărescu) poate ataca în justiție decizia CNSC.
## Detalii despre tronsonul 1
Tronsonul 1 Târgu Neamţ (Moţca) – Târgu Frumos, din judeţul Iaşi, are o lungime de 27 de kilometri şi va cuprinde: 36 de poduri şi pasaje, cu o lungime totală de 8,5 kilometri (pasajul de la km 27, în lungime de 1.100 de metri), patru tuneluri – cu o lungime totală de 1,7 kilometri, şi trei noduri rutiere (nod Moţca DN 24, Nod Paşcani DJ 208 şi nod Târgu Frumos DN 28 B). Acest tronson face parte din Autostrada Unirii, un proiect important pentru România, care urmăreşte să îmbunătățească infrastructura rutieră și să stimuleze dezvoltarea economică a regiunii. Construirea acestei autostrăzi ar trebui să scurteze timpul de călătorie între orașele din regiune și să crească siguranța rutieră. Perspectivele de dezvoltare a infrastructurii rutiere din România sunt pozitive, cu multe proiecte noi în diverse stadii de planificare și execuție.
