Publicarea online a datornicilor fiscali locali riscă să încalce principiul proporționalității
O analiză transmisă comunității antreprenoriale StartupCafe.ro atrage atenția că publicarea online a listelor cu datornicii fiscali locali poate fi legală doar dacă respectă testul proporționalității. Consultantul fiscal Cornelia Năstase, CEO CC Tax Advisory, subliniază că mecanismul actual ridică probleme legate de secretul fiscal, coerența procedurală și eficiența colectării. Guvernul a stabilit recent, prin HG nr. 220/2026, pragurile minime pentru includerea contribuabililor în aceste liste: 1.200 lei pentru persoane fizice și 5.000 lei pentru firme.
Contradicții legislative și riscuri reputaționale
Conform Codului de procedură fiscală, datoriile contribuabililor sunt protejate de secretul fiscal. Totuși, același cod obligă organele fiscale să publice pe internet lista debitorilor și cuantumul obligațiilor restante. Cornelia Năstase atrage atenția asupra acestei contradicții, menționând că datoria fiscală, în principiu informație protejată, devine publică imediat ce depășește un prag administrativ. Asta înseamnă, conform CEO-ului CC Tax Advisory, că vorbim nu doar despre colectare, ci și despre expunere reputațională cu efecte economice directe.
În opinia consultantului fiscal, nu este suficient să invocăm generic „interesul colectării”. În cauza L.B. contra Ungariei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) nu a interzis statelor să publice liste cu datornicii fiscali. Însă, CEDO a subliniat importanța respectării principiului proporționalității. Astfel, trebuie demonstrat de ce publicarea datelor unei persoane este necesară și proporțională pentru scopul urmărit. Legiuitorul trebuie să țină cont de situațiile diferite în care se află contribuabilii, fără a-i pune în aceeași categorie pe evazioniști, pe cei cu probleme temporare de lichiditate și pe cei care contestă în instanță o creanță fiscală.
Stigmatizare în masă și ineficiență economică
CC Tax Advisory avertizează că modelul românesc este vulnerabil deoarece pornește de la simpla existență a unei restanțe, fără a ține cont de conduita fiscală a persoanei, de intenție sau de caracterul definitiv al situației juridice. Potrivit Corneliei Năstase, o astfel de abordare duce la „stigmatizare în masă”. Consultantul fiscal argumentează că România are nevoie de colectare mai inteligentă, nu de rușinare mai rapidă. Digitalizarea eficientă presupune comunicare clară, prevenție, eșalonări realiste și selecție inteligentă a riscului fiscal.
Firma de consultanță subliniază asimetria dintre procedurile folosite pentru comunicarea actului administrativ fiscal și cele pentru publicarea listelor de debitori. Pentru comunicarea actului administrativ, legea prevede o procedură graduală. În schimb, pentru lista debitorilor, presiunea reputațională este digitală și rapidă, în timp ce garanțiile procedurale rămân birocratice și lente. Această abordare poate avea efecte economice negative, afectând contractele firmelor, relația cu băncile și accesul la finanțare. Rezultatul ar putea fi reducerea capacității de plată, nu accelerarea colectării.
Cornelia Năstase concluzionează că „lista rușinii” poate arăta bine politic, dar nu funcționează bine din punct de vedere fiscal. Un contribuabil care nu are lichiditate nu devine solvabil prin expunere online. Statul riscă să obțină mai puțini bani și mai multe litigii.
