Consiliul Concurenţei a sancţionat șapte companii importante din domeniul angajărilor cu amenzi totale de peste 163 milioane de lei (aproximativ 32 de milioane de euro), după ce a descoperit că acestea au participat într-o înţelegere anticoncurenţională menită să limiteze mobilitatea forței de muncă pe piața locală. Decizia, propusă și anunțată oficial în primele zile ale acestui an, scoate la iveală un fenomen alarmant, care pune în pericol fundamentul liberalizării pieței muncii și creează un precedent periculos pentru concurența corectă în România.
### O înţelegere concertată pentru reducerea mobilităţii angajaţilor
Conform comunicatului oficial, companiile implicate s-au coordonat pentru a împărţi piaţa forţei de muncă și pentru a limita mobilitatea salariaților, având drept scop menținerea costurilor cu personalul la un nivel scăzut, în detrimentul beneficiarilor reali, angajații. În esență, aceste firme ar fi stabilit între ele practici de împiedicare a angajării sau de recrutare agresivă, astfel încât să își împartă clienții și candidații, evitând astfel concurența directă.
Această strategie, susține Consiliul Concurenţei, contravine prevederilor Legii concurenței din România și normelor europene, care promovează o piață a muncii competitive și libere. În cadrul anchetei, autoritatea de concurență a analizat documente, comunicări și alte probe, ajungând la concluzia că aceste companii s-au coordonat pentru a evita competiția în privința salariilor și condițiilor de muncă, astfel subminând posibilitatea angajaților de a-și negocia mai favorabil salariile sau beneficile.
### Impactul asupra pieței și împotriva principiilor libertății de angajare
De peste un deceniu, România încerca să își flexibilizeze piața muncii, deschizându-se mai mult către investiții și întărind protecția pentru angajați. Totuși, această încercare de liberalizare pare să fi fost blocată de asemenea practici anticoncurențiale, care au menținut pe poziții privilegiate câțiva actori mari din domeniu. Prin blocarea mobilității și împărțirea artificială a pieței, firmele implicate au reușit să mențină salarii scăzute și condiții preventiv în avantajul propriilor interese.
Experții în economie atrag atenția că astfel de comportamente distorsionează concurența și reduc multiplele beneficii ale unei piețe libere, precum creșterea productivității, inovarea și atragerea de noi investitori. În plus, angajații, cei mai afectați, sunt privați de dreptul fundamental de a-și alege liber locul de muncă și de a negocia salariul în condiții echitabile.
### Reacția autorităților și perspective pentru viitor
Decizia Consiliului Concurenței de a sancționa aceste companii nu este un semnal doar pentru piața muncii din România, ci și un mesaj clar pentru toți operatorii economici: practicile anticoncurențiale nu vor fi tolerate. În plus, această acțiune vine în contextul unei ample campanii de consolidare a statului de drept în domeniul concurenței, urmărită să descurajeze şi să desființeze rădăcinile comportamentelor ilegale.
Deocamdată, companiile sancționate trebuie să plătească amenzile impuse sau să conteste deciziile în instanță. În același timp, autoritățile pregătesc măsuri suplimentare pentru a intensifica controalele și pentru a preîntâmpina astfel de practici în alte sectoare economice. Într-un peisaj economic aflat încă în curs de redresare post-pandemic, păstrarea unui mediu concurențial corect și transparent devine tot mai crucială pentru relansarea economică și pentru protejarea drepturilor angajaților.
Pentru perspectivă, aceasta este doar prima etapă a unui proces mai amplu, în care autoritățile intenționează să și continue monitorizarea atentă a pieței muncii, adresând orice tentativă de cartel sau înțelegere concertată. În măsura în care aceste măsuri vor fi aplicate cu fermitate, se poate spera că în viitor piața forței de muncă din România va deveni mai echitabilă și mai deschisă, beneficiind în egală măsură atât angajatorii, cât și angajații.
