Corlățean compară serviciile sociale din Norvegia și Suedia cu Gestapo, în contextul candidaturii sale pentru o funcție europeană
Senatorul PSD Titus Corlățean a stârnit controverse prin comparația făcută între serviciile de protecție socială din Norvegia și Suedia și Gestapo, poliția secretă a Germaniei naziste. Declarațiile au fost făcute în contextul în care politicianul și-a anunțat candidatura pentru postul de secretar general adjunct al Consiliului Europei. Remarcile au fost postate pe o rețea de socializare.
„În Norvegia, cu ani în urmă, împreună cu colegul Ben Oni Ardelean, cu care gestionam cazul complicat al reunificării familiei Bodnariu, amândoi am spus televiziunilor norvegiene că Barnevernet, serviciul social norvegian, este un Gestapo! Cu argumente, care ulterior s-au confirmat!”, a scris Corlățean. Acesta a continuat, afirmând: „Spun astăzi statului Suedez ca serviciile sociale din Comuna Hassleholm au depășit în caracterul odios a ceea ce făcea calificarea Barnevernet drept un Gestapo modern!”.
Referirile la separarea copiilor români și contextul istoric
Reacția lui Corlățean vine în contextul deciziilor serviciilor sociale din cele două țări europene de a separa copii români de părinții lor. Acuzațiile la adresa părinților au vizat, în general, violența domestică sau rele tratamente aplicate minorilor. Gestapo, poliția secretă a regimului nazist, a fost responsabilă pentru teroarea sistematică și persecuția în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Gestapo a fost creată în 1933 și a funcționat ca un instrument de oprimare, având puterea de a aresta și încarcera „dușmanii statului”. Aceasta a fost implicată în Holocaust, fiind responsabilă pentru identificarea, adunarea și deportarea evreilor către lagărele de exterminare. Gestapo a executat opozanți politici, membri ai rezistenței și lideri sindicali, precum și prizonieri de război.
Reacții și implicații
Compararea serviciilor sociale cu Gestapo a generat dezbateri aprinse. Criticii au subliniat caracterul exagerat și deplasat al termenilor folosiți, în contextul discuțiilor despre protecția copilului. Apărătorii lui Corlățean ar putea argumenta că acesta atrage atenția asupra unor probleme specifice, legate de modul în care statul intervine în viața de familie.
Consiliul Europei nu a emis încă o reacție oficială. Candidatura lui Titus Corlățean pentru funcția de secretar general adjunct a fost anunțată joi, 28 martie, iar numirea ar putea avea loc în următoarele luni.
