România își confruntă criza resurselor umane din sistemul judiciar: un plan pe termen lung în lucru
Miercuri, la Palatul Victoria, s-a desfășurat cea de-a doua reuniune a Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției, un pas esențial în încercarea de a face față deficitului acut de personal în instanțe și parchete. Într-o nație în care sistemul judiciar suferă de ani de zile din cauza lipsei resurselor umane, noile măsuri propuse și apropriate pot fi considerate o încercare de a revitaliza funcționarea actului de justiție.
Criza resurselor: problema care întârzie reformele
Potrivit participanților la discuție, principalul obiectiv al întâlnirii a fost elaborarea unui plan multianual, pe o perioadă de cinci ani, menit să adreseze dezechilibrul cronic dintre numărul de judecători și procurori și numărul insuficient de angajați din sistem. “Elaborarea și prezentarea unui plan multianual pe o perioadă de 5 ani privind acoperirea deficitului de resurse umane din instanțele judecătorești și din parchete” a fost una dintre direcțiile de acțiune agreate.
Aceasta vine ca răspuns la numeroasele critici aduse sistemului de justiție, în special din cauza întârzierilor cauzate de lipsa personalului, care afectează atât activitatea judecătorilor și procurorilor, cât și percepția publică asupra justiției. Pe lângă măsurile imediate pentru recrutare, autoritățile analizează și crearea unor mecanisme pentru retenția personalului existent, precum și modernizarea condițiilor de muncă.
Măsuri concrete pentru reversarea tendinței de superficijalizare a justiției
Un proiect de anvergură cuprins în planul de acțiune vizează, de asemenea, simplificarea procedurilor administrative și digitaleizarea proceselor, pentru a reduce birocrația și a elibera timp judecătorilor și procurorilor pentru activitatea de fond. Experții au argumentat că o astfel de abordare va duce la eficientizarea procesului judiciar și, implicit, la un nivel crescut de încredere din partea cetățenilor.
“Este necesar să creștem numărul de resurse, dar și să maximizăm eficiența celor existente”, afirmă oficialii. În plus, au fost discutate posibilități de formare continuă și specializare pentru a menține nivelul profesional în condițiile actuale și pentru a atrage tineri în sistem, chiar dacă salariile și avantajele financiare rămân adesea un punct problematic.
Tensionarea resurselor și eforturile statului
Între timp, statisticile publice indică o reală problemă de resurse umane în sistemul judiciar românesc, unde numărul judecătorilor și procurorilor nu ține pasul cu creșterea numărului de cauze și cu complexitatea dosarelor. În ultimii ani, numărul de posturi vacante în instanțe și parchete a crescut, iar angajările și promovările nu au fost suficiente pentru a acoperi această nevoie critică.
Această situație nu poate fi trecută cu vederea, mai ales în contextul unei reforme majore a sistemului de justiție, anunțată de autorități. Se estimează că, în următorii cinci ani, implementarea planului va permite nu doar diminuarea deficitului de personal, ci și crearea unui mecanism de monitorizare și evaluare a progresului.
Perspective: un drum umbrit de provocări, dar și de speranță
Deși planul nu oferă soluții rapide și necesită resurse și voință politică pentru a fi duse la bun sfârșit, anunțarea unui proiect pe termen lung reprezintă un semnal clar în direcția unei schimbări structurale în sistemul judiciar. Rămâne de văzut dacă autoritățile vor reuși să implementeze măsurile stabilite și dacă angajamentele asumate vor fi concretizate în acțiuni concrete în următorii ani.
Între timp, criza resurselor umane din sistem continuă să fie unul dintre cele mai presante obstacole în calea unui justiției eficiente, iar speranța rămâne că planul de acțiune va aduce, pe termen lung, rezultatele dorite și necesare pentru încrederea cetățenilor în justiție.
