Conform Economistul.ro: Comisia Europeană a anunțat că va prezenta la Strasbourg, pe 20 octombrie 2026, o viziune strategică pentru sectoarele pescuitului și acvaculturii, vizând orizontul anului 2040. Această inițiativă vine în contextul în care, deși presiunea asupra stocurilor de pește a scăzut în anumite zone, refacerea resurselor și beneficiile economice pentru pescari nu s-au materializat pe deplin.
Provocările unui sector sub presiune
Evaluarea Politicii comune în domeniul pescuitului, publicată la 30 aprilie 2026, subliniază o situație mixtă. Pe de o parte, s-au înregistrat progrese în reducerea pescuitului excesiv și în consolidarea cooperării pentru gestionarea resurselor marine. Pe de altă parte, populațiile de pește nu s-au refăcut în ritmul sperat, iar avantajele economice și sociale anticipate nu au fost pe deplin atinse. Această discrepanță este parțial atribuită aplicării și controlului neuniform al reglementărilor în statele membre.
Datele referitoare la stocurile de pește arată o evoluție lentă. În 2014, doar 50% dintre stocurile evaluate erau pescuite la niveluri durabile. Până în 2022, procentul a crescut la aproximativ 63%, însă acest indicator reflectă presiunea pescuitului, nu neapărat refacerea completă a populațiilor.
Pescarii se confruntă cu multiple provocări, dincolo de gestionarea resurselor. Costurile operaționale ridicate, starea tehnică a navelor, accesul la zone de pescuit și disponibilitatea forței de muncă influențează direct veniturile și capacitatea de investiție. Lipsa atractivității profesiei pentru tineri este legată de condițiile grele de muncă, remunerarea adesea modestă și incertitudinea privind viabilitatea pe termen lung a afacerilor.
Dependența Europei de importuri pentru aprovizionarea cu produse pescărești reprezintă o altă problemă majoră. Raportul EUMOFA din 2024 indică faptul că în 2022, importurile au acoperit aproximativ 69% din oferta totală de produse pescărești și de acvacultură destinate consumului uman în Uniunea Europeană. Acest lucru subliniază necesitatea consolidării producției interne.
Acvacultura și tranziția energetică, noi direcții strategice
Acvacultura oferă un potențial semnificativ pentru diversificarea producției, însă dezvoltarea sa a rămas sub așteptări, potrivit evaluării Comisiei. Sectorul poate fi profitabil, dar necesită o scalare mai amplă și depinde de factori precum amplasarea, autorizarea, costul energiei și accesul la finanțare, respectând în același timp cerințele de mediu.
Studiul prospectiv „Fishers of the Future”, realizat cu participarea pescarilor din 22 de state membre, explorează scenarii pentru viitorul profesiei, combinând factori precum schimbările climatice, biodiversitatea și evoluția cererii. Aceste scenarii vor sta la baza elaborării politicilor viitoare.
În ceea ce privește tranziția energetică, documentele pregătitoare ale Comisiei prevăd integrarea unei foi de parcurs pentru reducerea dependenței de combustibili fosili în pescuit și acvacultură, cu scopul atingerii neutralității climatice până în 2050. Investițiile în nave și infrastructură vor trebui, prin urmare, să țină cont de accesul la noi tehnologii și de formarea profesională.
În acest sens, Comisia a propus deja la 21 septembrie 2026 modificări la Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură (FEAMPA). Aceste modificări vizează flexibilizarea regulilor pentru modernizare, tranziția energetică, sprijinirea tinerilor și a pescuitului la scară mică, precum și simplificarea accesului la finanțare. Propunerea se află în proces legislativ la Parlamentul European și Consiliu.
Pentru România, discuțiile vizează în principal pescuitul din Marea Neagră și fermele piscicole. Cotele de pescuit pentru specii precum șprotul și calcanul sunt stabilite anual și nu vor fi modificate prin anunțul viziunii strategice. De asemenea, nu sunt prevăzute noi alocări financiare directe pentru țară în acest moment. Relevanța noilor direcții strategice pentru operatorii români va depinde de măsurile concrete care vor urma și de modul în care vor fi implementate prin programele naționale.
Prezentarea viziunii pentru 2040 este un demers strategic al Comisiei, menit să stabilească o direcție de politică, nu o reformă legislativă imediată. Analiza detaliată a documentului final va permite înțelegerea angajamentelor concrete și a instrumentelor propuse pentru atingerea obiectivelor.
Sursa: Economistul.ro
