Reacții dure din construcții: Firmele românești acuză concurența neloială și lipsa de sprijin
Lipsa unei strategii guvernamentale clare și a unui cadru legislativ adecvat sunt principalele probleme semnalate de liderii din domeniul construcțiilor, reuniți recent la Cluj-Napoca. Aceștia avertizează asupra concurenței neloiale, a blocajelor generate de contestațiile la licitații și a lipsei de sprijin pentru firmele românești, similar cu practicile din alte state europene. Discuțiile au avut loc în cadrul evenimentului „Construction & Infrastructure Summit”, care a reunit experți și reprezentanți ai industriei de profil.
Necesitatea unei comisii de certificare
Mircea Bulboacă, fondatorul grupului CONA, propune înființarea unei comisii de certificare, acreditată de Ministerul Lucrărilor Publice. Această comisie ar avea rolul de a clasifica firmele de construcții în funcție de experiență și capacitatea de a executa anumite tipuri de lucrări. „Comisia trebuie să certifice o companie care poate să facă lucrări de tip A, de tip B, de tip D și așa mai departe, iar atunci când apare lucrarea se spune acolo în caietul de sarcini simplu: solicităm oferte pentru lucrări de tip B, și atunci se prezintă toate companiile care fac parte din categoria respectivă și care doresc să se înscrie. Și așa dispar neclaritățile”, a explicat Bulboacă. O astfel de abordare ar putea reduce semnificativ numărul contestațiilor la licitații și ar accelera implementarea proiectelor de infrastructură.
Potrivit lui Bulboacă, comisia ar trebui să fie independentă, dar în strânsă legătură cu ministerul, care gestionează și legislația. Sistemul ar permite o definire precisă a tipului de lucrări pe care o companie le poate executa. Procedura ar limita, astfel, posibilitatea companiilor mai puțin pregătite de a participa la licitații pentru lucrări complexe.
Problema parteneriatelor public-private
Cristian Erbașu, reprezentant al Erbașu Construcții, a criticat faptul că statul nu a legiferat în mod eficient Parteneriatul Public Privat (PPP). El subliniază că pentru a face PPP-urile funcționale este nevoie de o schimbare de mentalitate și, ulterior, de modificarea legislației. „Parteneriatul public-privat are nevoie, în primul rând, de mentalitate nouă, iar, ulterior, de o legislație modificată în conformitate și de o salbă de alte legi care trebuie modificate pentru a face funcțională această procedură”, a spus Erbașu.
În opinia acestuia, societatea trebuie să înțeleagă că PPP înseamnă profit, care trebuie să fie proporțional cu riscurile asumate. De asemenea, autoritățile statului trebuie să accepte faptul că firmele care vor lucra în PPP vor dori să negocieze un echilibru între risc și profit. În prezent, în România există un cadru legislativ pentru PPP, dar procedurile sunt considerate complexe, iar împărțirea finanțării și a riscurilor este dificilă, ceea ce conduce la realizarea proiectelor mai mult prin concesiuni.
După dezbaterile de la Cluj, reprezentanții firmelor de construcții așteaptă o reacție din partea Guvernului. Aceștia speră ca autoritățile să ia măsuri concrete pentru a sprijini companiile românești, similar cu practicile din alte state europene.
