Ascunși privirilor grăbite, stâlpii de iluminat din fontă din Parcul Cișmigiu reprezintă o mărturie tăcută a Bucureștiului de altădată, un capitol de istorie urbană ce se dezvăluie doar celor atenți. Vopsiți în verde și purtând cicatricile trecerii timpului, acești stâlpi sunt martorii unei epoci în care Capitala își construia identitatea modernă. Un patrimoniu discret, dar încărcat de povești, pe care tot mai puțini îl observă.
În inima celui mai vechi parc al Bucureștiului, Cișmigiul, la o aruncătură de băț de biroul Președintelui Nicușor Dan, se ascund astfel de comori. Primele sisteme de iluminat din parc datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea, când Bucureștiul făcea tranziția de la felinarele cu gaz la electricitate. Arhitectul peisagist Karl Fr. Wilhelm Meyer a contribuit la amenajarea acestei bijuterii verzi.
Simboluri ale trecutului pe stâlpii de iluminat
Pe aleile parcului, chiar și astăzi, se găsesc stâlpi de iluminat din fontă, măcinați de vreme, dar care au supraviețuit modernizărilor. Zilele trecute, au fost identificați câțiva cu vechea stemă a Municipiului București, turnată direct în fonta stâlpilor, datând din perioada interbelică. Specialiștii în domeniu spun că figura de pe scut este Sfântul Dimitrie, considerat ocrotitorul spiritual al orașului București. Acesta este reprezentat purtând haine militare romane, într-o manieră specifică.
Deasupra scutului se observă o coroană murală cu turnuri. Numărul de turnuri indică rangul localității, fiind rezervat exclusiv capitalelor de țară și orașelor de primă importanță, conform istoricilor. Dar nu pe toți stâlpii mai există această figurină a Sfântului Dimitrie. Unele au fost tăiate sau furate, dar există și stâlpi care păstrează vie această istorie.
Cișmigiul, un „mic miracol” administrativ
Starea actuală a acestor stâlpi, cu straturi succesive de vopsea și detalii erodate, indică o adevărată pagină de istorie abandonată. Cu greu se observă că, sub scut, se află o eșarfă pe care, deși vopseaua groasă a acoperit literele în timp, se regăsește deviza istorică a capitalei: „PATRIA ȘI DREPTUL MEU”. „Acești stâlpi-document fac parte din infrastructura de modernizare a orașului din prima jumătate a secolului XX, iar faptul că s-au păstrat în Cișmigiu este un mic miracol administrativ, oferind parcului acea atmosferă autentică”, explică un pasionat de istorie.
În București mai sunt obiecte unicat pe care există sigla veche a orașului și cu imaginea Sfântului Dimitrie. De asemenea, băncile aduse din Franța au peste 100 de ani. Montate în 1930 la Universitatea din București, băncile au fost mutate ulterior în Cișmigiu. Pe laterala băncilor se poate vedea inscripția „Val d’Osne Barbezat”. Acestea au fost executate la turnătoria de artă a lui Gustave Barbezat, din Val d’Osne, Franța. De asemenea, pe băncile-unicat se mai poate observa și vechea siglă a orașului.
Nu doar stâlpii și băncile sunt obiecte-unicat în parc. Celebrele cântare reprezintă un punct de atracție important. În 1928, frații Gheorgon au adus din Germania un lot de cântare electrice. Trei dintre ele au fost montate în Cișmigiu. Acestea sunt funcționale și în prezent, contra unei monede de 50 de bani.
