Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, anunță măsuri radicale pentru echilibrarea bugetului municipal, printre care majorarea tarifelor pentru transportul public și închiderea unor instituții publice considerate inutile. Deciziile sunt parte a unui plan de austeritate menit să reducă cheltuielile și să optimizeze funcționarea administrației locale într-un context economic dificil.
Creșterea tarifelor pentru transportul în comun, o soluție temporară?
Ciprian Ciucu a declarat joi pentru Euronews România că „este necesară creșterea prețului pentru călătoriile cu STB” – Sistemul de Transport București, companie subordonată Primăriei care asigură transportul public în Capitală. La nivelul anului 2023, tarifele practicate de STB au fost criticate pentru că nu acopereau costurile operaționale, iar actuala guvernare locală pare să urmeze o cale dificilă, dar necesară, pentru a evita colapsul financiar.
Majorarea tarifelor de transport, însă, generează deja nemulțumiri din partea cetățenilor, mai ales într-o perioadă în care inflația și scumpirile afectează bugetele familiilor. Este de așteptat ca această măsură să fie contestată în următoarele săptămâni, mai ales dacă nu vor fi însoțite de soluții compensatorii sau de măsuri sociale pentru categoriile vulnerabile. În orice caz, conducerea Primăriei susține că această urcare de tarife este inevitabilă pentru a asigura continuitatea serviciului public de transport.
Închiderea instituțiilor publice, o măsură radicală?
În același discurs, edilul a vorbit și despre planurile de reducere a cheltuielilor din instituțiile publice administrate de Primăria București. „Urmează să fie închise o serie de instituții publice care nu mai au niciun fel de rațiune de a exista,” a explicat Ciucu.
Deși numele acestor instituții nu au fost menționate explicit, surse din administrație indică faptul că primăria intenționează să elimine structururile considerate redundante sau care consumă fonduri considerabile fără a aduce beneficii clare.
Această decizie vine pe fondul austerității din sectorul public, accentuat de dificultățile financiare ale primăriilor în contextul unor reducere a fondurilor provenite de la bugetul central. În condițiile în care cheltuielile pe chirii și mașini pentru anumite structuri s-au dovedit a fi costisitoare, autoritățile caută soluții prin reducerea și reorganizarea acestora. Totodată, se speră că prin astfel de măsuri se vor elibera resurse pentru investiții prioritare sau pentru susținerea serviciilor esențiale în oraș.
Contextul economic și provocările pe termen lung
Deciziile primarului Ciprian Ciucu trebuie interpretate în contextul actual al finanțelor publice locale, acuzate de mulți opiniști că sunt acum sub presiune maximă din cauza crizei economice și a cheltuielilor tot mai mari ale administrațiilor locale. Bucureștiul, un oraș cu un buget alocat în mare parte din fonduri naționale, trebuie să găsească un echilibru delicat între asigurarea serviciilor publice și limitarea deficitului.
Economia orașului resimte deja efectele majorării tarifelor de transport, dar administrația susține că aceste măsuri trebuie să fie temporare și ca vor fi însoțite de alte strategii pe termen lung pentru readucerea finanțelor locale pe plus. În același timp, schimbările în structura instituțiilor publice reflecă o intenție de a tăia costurile inutile și de a găsi resurse pentru investiții în infrastructură și dezvoltare urbană, însă abordarea este criticată de opozanți pentru potențiala afectare a serviciilor publice.
Pe termen mediu, perspectiva primarului Ciprian Ciucu este ca aceste măsuri să fie doar primele dintr-un plan mai amplu de reforme administrativ-financiare, menite să stabilizeze bugetul și să asigure funcționarea orașului în condiții de criză. Contrar criticilor, edilul își menține opinia că, în fața dificultăților financiare, deciziile dure sunt necesare pentru a asigura viabilitatea pe termen lung a capitalei.
