Prețul carburanților în România: O analiză arată o creștere majoră alimentată de taxe
În România, discuțiile despre prețul carburanților încep adesea cu întrebarea „cât e barilul?” și se încheie cu acuzații despre „cine ne jupoaie”. O analiză detaliată a datelor din perioada 2020-2026 relevă o realitate mai complexă și, în același timp, mai clară: motorina și benzina au devenit din ce în ce mai mult un instrument fiscal și administrativ, unde statul își mărește constant ponderea taxelor, iar costurile cresc rapid. Prețul la pompă nu mai este doar rezultatul jocului pieței, ci și o consecință a politicii fiscale.
În anul 2020, 63% din prețul unui litru de combustibil mergea către bugetul de stat. În 2026, această proporție a urcat la 69%. Această creștere sugerează că aproape șapte lei din fiecare zece plătiți la pompă nu reprezintă costuri legate de petrol, transport, rafinare sau marje comerciale, ci sunt bani publici.
Creșterea prețurilor, alimentată de taxe și costuri interne
Potrivit analizei, costul total al carburanților a crescut considerabil între 2020 și 2026. Prețul motorinei a urcat de la 4,73 lei/litru la 8,67 lei/litru, reprezentând o creștere de 83%. Benzina a înregistrat o scumpire de la 4,81 lei/litru la 8,24 lei/litru, echivalentul unei creșteri de 71%. Această tendință este alimentată de trei factori principali: materia primă, fiscalitatea și costurile interne.
Cele mai semnificative creșteri provin din taxe. Accizele au crescut cu aproximativ 62% (de la 1,73 lei/litru la 2,80 lei/litru pentru motorină și de la 1,89 lei/litru la 3,06 lei/litru pentru benzină), în timp ce TVA-ul pe litru a crescut cu procente cuprinse între 64% și 70% (de la 0,92 lei/litru la 1,51 lei/litru pentru motorină și de la 0,84 lei/litru la 1,43 lei/litru pentru benzină). În același interval, prețul țițeiului Brent exprimat în lei/litru a crescut cu aproximativ 62%, iar cursul valutar doar cu 12%, demonstrând că fiscalitatea a fost principalul motor al scumpirilor.
„Doar din aceste două rânduri (acciză + TVA), diferențele sunt deja uriașe. Practic, fiscalitatea nu e ‘o parte din preț’; ea devine axul, astfel în jurul fiscalității se reconstruiește prețul”, se arată în analiză.
Impactul asupra lanțului operațional și implicațiile politice
Analiza a relevat, de asemenea, o instabilitate a lanțului operațional. Costurile de transport au crescut cu 407%, cele de rafinare cu 641%, iar cele de distribuție cu 50%. „Rafinarea crește de peste șase ori procentual. Este o dinamică uriașă. Asta înseamnă că presiunea nu vine doar din taxe, ci și din costul efectiv de produs și livrat carburantul în România. Sistemul devine mai scump structural”, se menționează în document.
În concluzie, prețul combustibilului la pompă în România a crescut cu aproximativ 80% în perioada analizată, în timp ce prețul petrolului a crescut cu 62%, iar cursul valutar cu doar 12%. Accizele și TVA-ul au înregistrat, de asemenea, creșteri semnificative, majorând ponderea fiscală în prețul final.
„Când statul mărește constant ponderea, când taxele cresc mai rapid decât materia primă, responsabilitatea nu mai poate fi transferată doar către ‘lăcomie’ sau ‘conjunctură externă’. Realitatea dură este că și litrul de combustibil a devenit în principal un instrument de colectare bugetară. Iar când aproape 70% din preț este fiscalitate, scumpirea nu mai este un accident de piață. Este o alegere de politică economică,” a concluzionat autorul analizei. Recent, Ministerul Finanțelor a anunțat că va revizui calendarul de majorare a accizelor la combustibili, în contextul discuțiilor privind impactul asupra inflației și a puterii de cumpărare a populației.
