„Chimicalele eterne” din mediu accelerează îmbătrânirea, arată un studiu recent
Substanțele chimice per- și polifluoroalchilice (PFAS), cunoscute și sub numele de „chimicale eterne”, par să accelereze procesul de îmbătrânire a organismului uman. Un studiu recent, publicat în revista științifică Frontiers in Aging, sugerează că bărbații de vârstă mijlocie sunt o categorie deosebit de vulnerabilă la efectele nocive ale acestor compuși. Cercetarea a analizat datele colectate de la peste 300 de adulți din Statele Unite, oferind o perspectivă îngrijorătoare asupra impactului acestor substanțe omniprezente.
Cum afectează PFAS organismul uman
Studiul a analizat probe de sânge pentru a detecta prezența a 11 tipuri de PFAS, alături de modificările metilomului ADN. Două substanțe specifice, acidul perfluorononanoic (PFNA) și perfluorooctanesulfonamida (PFOSA), au fost detectate în majoritatea probelor. Alte substanțe, precum PFOS, PFOA și PFHS, au fost, de asemenea, prezente. Autorii studiului au identificat o legătură puternică între expunerea la PFNA și PFOSA și accelerarea îmbătrânirii biologice, în special în rândul bărbaților de vârstă mijlocie.
PFAS sunt asociate cu diverse probleme de sănătate, inclusiv cancer, infertilitate, dereglări hormonale și riscuri crescute în sarcină. Uniunea Europeană evaluează o posibilă interdicție extinsă a acestor substanțe, iar Franța a interzis deja utilizarea PFAS în îmbrăcăminte și cosmetice. Conform studiului, indivizii de vârstă mijlocie pot fi mai sensibili la aceste efecte, deoarece organismul lor devine mai vulnerabil la factori de stres. „Vârsta mijlocie este o fereastră biologică sensibilă”, explică Ya-Qian Xu, unul dintre autorii studiului.
Măsuri de protecție și limitări ale studiului
Pentru reducerea riscului, cercetătorii recomandă limitarea consumului de alimente ambalate și evitarea încălzirii recipientelor de tip fast-food la microunde. Se subliniază importanța de a evalua cu atenție potențialele riscuri asociate cu alternativele mai noi la PFAS. Profesorul Xiangwei Li de la Shanghai Jiao Tong University School of Medicine, menționează că „unele alternative mai recente la PFAS nu sunt neapărat opțiuni cu risc scăzut”. Studiul are limitări, inclusiv faptul că probele de sânge au fost colectate în 1999-2000. Reglementările actuale vizează în principal substanțele „clasice”, nu neapărat alternativele mai noi.
În contextul acestor descoperiri, autoritățile de reglementare din întreaga lume continuă să evalueze impactul PFAS asupra sănătății publice și să dezvolte strategii pentru a limita expunerea populației la aceste substanțe.
