Curtea de justiție a Uniunii Europene (CJUE) a dat recent undă verde posibilității ca statele membre să interzică cultivarea organismelor modificate genetic (OMG) pe teritoriul lor, chiar și în condițiile în care aceste culturi sunt aprobate la nivel european. Decizia, publicată joi, confirmă că țările pot lua măsuri restrictive în anumite circumstanțe, chiar dacă procedura de autorizare la Bruxelles le dădea libertatea de a permite cultivarea OMG-urilor pe teritoriile lor.
Această hotărâre reprezintă un punct major în dezbaterea asupra reglementărilor privind organismele modificate genetic în Uniunea Europeană, ea fiind percepută ca o validare a dreptului național de a reglementa sau de a restricționa cultivarea acestor culturi, chiar dacă autorizațiile la nivel european au fost obținute de producători. În cazul pronunțat de instanță, decizia se referă în special la cazul interdicției impuse de Italia privind cultivarea porumbului modificat genetic MON 810.
Legalitatea interdicției și precedentul pentru statele membre
Italia a adoptat o măsură extrem de prudentă pentru protejarea mediului și a sănătății populației, interzicând încă din 2008 cultivarea porumbului MON 810, deși organismul modificat fusese aprobat de Uniunea Europeană în trecut. Această decizie a fost contestată de compania producătoare, Monsanto (acum parte a Bayer), susținând că astfel de decizii naționale contravin regulilor comunitare.
Curtea de la Luxemburg a clarificat însă că, deși organismele modificate genetic pot primi autorizație UE, statele membre nu sunt obligate să lase aceste culturi să fie cultivate pe teritoriile lor dacă au motive considerate suficiente pentru a justifica restricții. Astfel, anumite condiții, precum protejarea biodiversității, sănătății publice sau a tradițiilor agricole locale, pot justifica interzicerea cultivării OMG-urilor chiar dacă acestea sunt deja aprobate la nivel comunitar.
Este un semnal important pentru restul țărilor din UE, care se află uneori în balcanizarea deciziilor privind OMG-urile, fiind de fiecare dată puse sub presiune de lobby-urile industriei biotech, dar și de preocupări cetățenești legate de impactul asupra sănătății și mediului.
Contextul european și tensiunile din domeniu
Un aspect esențial al dezbaterii îl constituie reprezentarea conflictului dintre libertatea de circulație a organismelor modificate și dreptul fiecărui stat de a decide asupra propriilor culturi agricole. În timp ce unele țări, precum Spania sau Olanda, aproape că au devenit centre ale cultivării OMG-urilor, altele, precum Italia, Franța sau Austria, s-au poziționat încă de mult timp drept apărători ai agriculturii tradiționale și ale mediului, optând pentru interdicții.
Decizia Curții de la Luxemburg întărește autonomia statelor membre în gestionarea acestor politici, însă nu elimină complet controversele legate de posibilitatea de a-și justifica această decizie și pe alte motive, mai ales în contextul în care Uniunea Europeană încearcă să conserve diversitatea genetica și să minimizeze riscurile potențial periculoase ale OMG-urilor.
În plus, această hotărâre vine într-un moment de intensificare a discuțiilor asupra noii politici agricole și asupra rolului organismelor modificate genetic în alimentație și mediu. Pe de o parte, susținătorii tehnologiilor biotech argumentează că OMG-urile pot îmbunătăți randamentele agricole și pot rezista mai bine condițiilor de schimbare climatică, pe de altă parte, opozanții consideră că impactul asupra ecosistemelor și sănătății rămâne încă incert.
În ultimele săptămâni, mai multe state membre au solicitat Comisiei Europene o revizuire a cadrului legislativ, pentru a permite reglementări mai stricte la nivel național. Această decizie a Curții de Justiție întărește dreptul fiecărui stat de a aborda în mod independent anumite aspecte ale culturilor OMG, dar accentuează și necesitatea unor dezbateri ample despre echilibrul între inovație și conservare, între beneficii economice și responsabilități ecologice.
Pe măsură ce Uniunea Europeană și-a reafirmat această autonomie, așteptările sunt ca discuțiile legate de organismelor modificate genetic să devină și mai complexe, derutând și încurajând în același timp situațiile în care legislația națională va trebui să fie clarificată în funcție de evoluțiile tehnologice și de preferințele cetățenilor.
