Comisia Europeană reduce finanțarea pentru centrele pro-UE, în timp ce grupurile eurosceptice câștigă teren. Decizia alimentează dezbaterile privind influența politică și direcția fondurilor europene, pe fondul ascensiunii forțelor anti-UE.
Reduceri financiare și efectele lor
Comisia Europeană a redus cu milioane de euro finanțarea acordată centrelor de reflecție pro-UE. Această decizie vine într-un moment în care grupurile eurosceptice devin tot mai influente. Potrivit estimărilor, deficitul de finanțare se ridică la 7,8 milioane de euro.
Grupurile de reflecție europene sunt nevoite să-și reducă activitățile sau să concedieze personal. Reducerea finanțării a survenit după ce organizații conservatoare, precum MCC Bruxelles din Ungaria, s-au plâns că banii erau cheltuiți pe „propagandă pro-UE”.
Creșterea influenței grupurilor de dreapta
În timp ce grupurile pro-UE au suferit reduceri de fonduri, grupurile de reflecție de dreapta din Bruxelles au câștigat în importanță și finanțare. Această finanțare este adesea asigurată de susținători din SUA. Un europarlamentar verde susține că „întreaga situație a think tank-urilor s-ar putea orienta spre o atitudine anti-europeană”.
Comisia acordă finanțare grupurilor de reflecție prin programul „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” (CERV). Această finanțare a fost direcționată către organizații care organizează evenimente, comandă rapoarte și finanțează cercetări privind afacerile europene. Adesea, beneficiarii CERV au fost grupuri cu o poziție pro-europeană.
Fabian Zuleeg, director executiv al European Policy Center, a declarat că reducerea fondurilor a devenit posibilă deoarece a fost „mai dificil din punct de vedere politic să justifice finanțarea” organizațiilor pro-UE. Reprezentantul Comisiei Europene a afirmat că procesul este competitiv și că toate propunerile sunt evaluate pe baza criteriilor stabilite.
Reacții și perspective
Reducerea finanțării a urmat acuzațiilor aduse de grupuri de dreapta, potrivit cărora multe organizații care primeau fonduri erau „cumpărate de Comisie pentru a fi pro-europene”, a declarat Zuleeg. Situația financiară a acestor grupuri este comparată cu cea a think tank-urilor mai noi, mai eurosceptice sau de dreapta.
MCC Brussels a acuzat UE că folosește programe precum CERV pentru a ajuta organizații care sunt „aliniate în mod explicit la viziunea Comisiei privind o integrare europeană mai profundă”. John O’Brien, șeful departamentului de comunicare al MCC Bruxelles, a declarat că apariția unor surse alternative de finanțare este o evoluție firească.
Fabienne Keller, europarlamentară franceză, a solicitat Comisiei Europene să restabilească finanțarea CERV pentru 2026. Isabelle Durant, președinta Friends of Europe, consideră că în spatele reducerii finanțării ar putea fi o problemă birocratică. Martin Vokalek, director executiv al Europeum Institute for European Policy, a afirmat că dezbaterea este foarte politizată.
În februarie 2025, cu câteva luni înainte ca Comisia să reducă finanțarea, MCC a acuzat UE că folosește programe precum CERV pentru a ajuta organizații care sunt „aliniate în mod explicit la viziunea Comisiei privind o integrare europeană mai profundă”.
