Curtea Europeană a Drepturilor Omului impune Slovaciei o reevaluare a răspunsului legal la violența domestică, subliniind importanța conștientizării ”contextului” și a caracterului „continuu” al abuzurilor. Decizia, pronunțată joi, atrage atenția asupra unei practici juridice care a permis până acum, paradoxal, achitarea unui bărbat acuzat de violență domestică chiar și după trei încercări în instanță, în ciuda declarațiilor martorilor care indicau un maltratare constantă și severă a soției sale.
Decizie care schimbă abordarea juridică în cazurile de violență domestică
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat Slovacia pentru modul în care a tratat un caz vechi de violență domestică, în care, în ciuda faptului că mai mulți martori au declarat că soția victimă a fost supusă unui adevărat calvar, cel incriminat a fost achitat de trei ori. Decizia reiterează importanța ca legiuitorii și sistemele judiciare să acorde o atenție mai mare contextului și naturii continue a abuzurilor, nu doar faptelor punctuale sau imaginilor de moment.
În cadrul deciziei, CEDO a explicat că “răspunsul juridic la violența domestică trebuie să ia în considerare „contextul” și, în special, caracterul său „continuu”, pentru a evita situațiile în care victimele rămân fără protecție din cauza unor interpretări limitative ale faptelor.” În cazul specific din Slovacia, judecătorii anteriori au respins acuzațiile, motivând că faptele nu s-au dovedit într-un anumit moment, ceea ce a permis agresorului să evite consecințele legale.
Nepăsarea sistemului judiciar și riscul de revictimizație
Acest caz scoate în evidență o problemă gravă în sistemele judiciare din mai multe state europene, unde abordarea formală a faptelor, mai degrabă decât a contextului lor, duce la soluții injuste și la revictimizație. În cazul în cauză, martorii au descris situații de o violență constantă, agresorul fiind un bărbat care, în mod repetat, a exercitat presiuni și violențe fizice și psihice asupra soției sale, dar instanțele locale au considerat aceste manifestări ca fiind insuficiente pentru a justifica intervenția penală.
Decizia CEDO marchează o schimbare de paradigmă în modul de abordare a cazurilor de violență domestică, contestată până acum de critici drept insuficientă și lipsită de empatie față de victimă. Este pentru prima dată când un organism european reiterează că „contextul” și „caracterul continuu” al abuzului trebuie să fie fundamentale în luarea deciziilor judiciare, ceea ce are implicații directe pentru legislația națională și practicile judiciare din statele membre.
Impactul asupra legislației și practicilor judiciare din Europa
Decizia CEDO are potențialul de a influența legislațiile din mai multe țări europene, în special cele care nu pun suficient accent pe dinamica și pe traiectoria continuă a violenței domestice. În România, de exemplu, legislația recent modificată are ca scop consolidarea protecției victimelor și clarificarea circumstanțelor în care se pot dispune măsuri preventive și pedeapsa pentru agresori.
Experții în drept consideră că această decizie va determina instanțele naționale să adopte o interpretare mai sensibilă și mai empatică față de cazurile de violență domestică, evitând returnarea victimelor în mediul periculos și promovând o abordare holistică. În plus, ea face un apel la autorități să nu mai trateze cazurile de abuz ca pe simple acte punctuale, ci ca pe manifestări ale unui pattern de comportament nociv, cu implicații și consecințe pe termen lung.
Până în prezent, autoritățile din Slovacia au declarat că vor analiza decizia CEDO și că vor evalua reforme legislative menite să îmbunătățească răspunsul sistemului la astfel de cazuri. Decizia semnalează, în același timp, o tendință la nivel european de a pune victimele în centru și de a transforma legislația în instrument de protecție reală, nu doar formalitate.
Este evident că decizia CEDO marchează un pas important spre o abordare mai umană și mai eficientă a violenței domestice în Europa, dar și o provocare pentru sistemele judiciare, care trebuie să adapteze procedurile și interpretările legale. Într-un context în care cazurile de abuz continuă să fie subdiagnosticate sau tratate superficial, această hotărâre poate deveni catalizatorul pentru o schimbare de paradigmă, în beneficiul victimelor și al unor sisteme judiciare mai responsabile și mai sensibile.
