Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat Bulgaria pentru legea sa privind infiltrațiile sub acoperire, o măsură criticată pentru implicațiile sale asupra drepturilor omului și transparenței în statul de drept. Decizia, anunțată marți, scoate în evidență controversele generate de legislația bulgară adoptată în contextul amplificării măsurilor de securitate națională și luptă împotriva criminalității organizate, dar care, potrivit Curții, depășește limitele legale și protecțiile fundamentale ale cetățenilor.
Decizia CEDO și implicările legislației bulgare
Curtea a afirmat, într-un comunicat oficial, că „reglementările care guvernează utilizarea ‘agenţilor sub acoperire’ nu includ protecţiile minime împotriva acţiunilor” și că aceste norme au permis serviciilor secrete bulgare să infiltreze companii, organizații nonguvernamentale și agenții guvernamentale fără garantarea drepturilor fundamentale ale persoanelor vizate. În esență, sentința CEDO creionează un tablou clar despre limitele libertăților individuale și lipsa unei cadraturi certe care să asigure drepturile celor care pot fi infiltrați.
Decizia vine după mai mulți ani de controverse interne și critici din partea unor organizații pentru drepturile omului, care au acuzat autoritățile de practici abuzive și de restrângere excesivă a libertăților cetățenești. În contextul european, această condamnare scoate în lumină diferențe semnificative între standardele democratice și măsurile luate de unele state aflate în caz de criză sau de amenințări la adresa securității naționale.
Contextul legislativ și reacțiile autorităților bulgare
Legea criticată a fost introdusă în Bulgaria în 2021, flagrând unele schimbări în legislația de securitate după o serie de evenimente care au pus în lumină vulnerabilități în sistemul național de apărare. În timp ce guvernul bulgar a susținut că aceste măsuri sunt esențiale pentru combaterea criminalității, opoziția și ONG-urile au avertizat asupra riscului de abuzuri și a unei degradări a standardelor democratice.
Autoritățile din Sofia au reacționat cu reticență la decizia CEDO, anunțând că vor analiza decizia și vor evalua dacă vor apela. Într-un comunicat, Ministerul de Justiție a subliniat că Bulgaria rămâne angajată protejării securității statului, dar și respectării drepturilor fundamentale, subliniind în același timp dorința de a lucra pentru un cadru legislativ mai protejat și mai clar în acest domeniu.
Perspective și posibile evoluții
Convocarea la dialog și reevaluarea legislației de către Bulgaria reprezintă un moment delicat, într-un context în care statul de drept și libertățile civile sunt tot mai des puse la încercare în Europa. Decizia Curții europene poate avea impact asupra altor state care au adoptat măsuri similare, fie pentru a-și întări securitatea națională, fie pentru a evita aspecte negative privind drepturile cetățenilor.
Este de așteptat ca, pe termen scurt, Bulgaria să fie nevoită să revizuiască sau să modifice legile privind infiltrațiile sub acoperire, pentru a alinia legislația internă la standardele impuse de CEDO. În același timp, această decizie vine ca un semnal clar pentru toate statele membre ale Uniunii Europene cu privire la limitele libertăților individuale în contextul măsurilor de combatere a amenințărilor la adresa securității.
Pe plan internațional, această condamnare poate duce la o reevaluare a politicilor naționale în materie de supraveghere și infiltrare, în speranța de a evita excesele care pot compromite încrederea în instituțiile democratice și drepturile fundamentale. În Bulgaria, discuțiile despre echilibrul între securitate și libertate sunt de așteptat să continue, pe fondul unei dezbateri publice tot mai aprinse.
