Curtea Europeană a Drepturilor Omului condamnă Azerbaidjan pentru persecuții asupra jurnalistei Khadija Ismailova
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis marți să condamne Azerbaidjanul pentru încălcarea drepturilor omului într-un caz extrem de ilustrativ privind presiunile exercitate asupra jurnaliștilor independenți. Decizia elle cruciale vine în contextul unei perioade caracterizate de tensiuni acute între autorități și mass-media critică, relevând probleme persistente legate de libertatea presei în această regiune.
Cazul Khadija Ismailova, jurnalistă de investigație cunoscută pentru reportajele sale despre corupție și abuzuri ale autorităților azere, a atras atenția internațională asupra practicilor represive ale guvernului de la Baku. În perioada 2014-2015, aceasta a fost urmărită penal într-un dosar cu multiple capitole de acuzare, fiind acuzată de fraude fiscale și alte activități ilegale, acuzații respinse de către susținătorii săi drept motivate politic. La acea vreme, Ismailova fusese declarată vinovată și condamnată, însă deciziile judiciare au fost larg criticate pentru lipsa de imparțialitate și pentru modul netransparent în care au fost gestionate.
Judecata CEDO și condamnarea Azerbaidjanului
Decizia emoționantă a CEDO indică faptul că Azerbaidjanul a încălcat prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului, în special dreptul la libertatea de exprimare și dreptul la un proces echitabil. În motivarea sa, instanța europeană a subliniat că urmărirea penala a Khadijei Ismailova a fost motivată în mare măsură de activitatea sa jurnalistică și de criticile adresate autorităților.
„Decizia Curții reafirmă faptul că persecuțiile penale intentate împotriva jurnaliștilor pentru simplul fapt că au făcut investigații legate de corupție sau de alte nereguli sunt inacceptabile și trebuie sancționate”, a declarat un expert în drepturile omului. Hotărârea, ce include obligația Azerbaidjanului de a plăti despăgubiri și de a înceta orice formă de persecuție împotriva Ismailova, reprezintă un semnal clar pentru autorități că încălcările libertății de exprimare vor avea consecințe la nivel european.
Contextul libertății presei în Azerbaidjan
Azerbaidjan, de-a lungul anilor, a fost criticat sever de organizațiile internaționale pentru modul în care gestionează mediul jurnalistic. Numeroși reporteri și detractori ai regimului au fost ținta unor acțiuni de intimidare, arrestări sau presiuni financiare. Cazul Khadija Ismailova nu este singular, fiind doar unul dintre multele exemple de dosare penale deschise în contexte în care jurnaliștii își exercită dreptul fundamental de a informa publicul.
Pe fondul tensiunilor geopolitice din Caucaz, Baku adesea a fost acuzat că folosește sistemul juridic pentru a răzbuna criticile și a controla discursul public, în ciuda angajamentelor internaționale pentru protejarea drepturilor omului. În acest context, hotărârea CEDO provoacă o reacție de reevaluare a practicilor guvernamentale și aduce în prim-plan necesitatea unor reforme reale în domeniul libertății presei în Azerbaidjan.
Implicații și perspective
Decizia Curții europene nu vine doar ca o victorie simbolică pentru Khadija Ismailova, ci și ca un avertisment pentru alte state din regiune unde libertatea de exprimare este încălcata sub diverse forme. În timp ce guvernul de la Baku a afirmat inițial că nu intenționează să modifice legislația, presiunea internațională sporește, iar alte organizații pentru drepturile omului își intensifică monitorizarea situației din Azerbaidjan.
Khadija Ismailova, pentru partea sa, a saluat hotărârea judecătorilor europeni, dar a afirmat că lupta pentru independența jurnalistică în Azerbaidjan trebuie să continue. În timp ce măsura oficială de sancționare a guvernului azerei poate fi percepută ca un progres în fața încălcărilor grave din trecut, realitatea de pe teren indică faptul că libertățile fundamentale continuă să fie sub presiune, iar eco-ul deciziei CEDO rămâne de urmărit în contextul unui conflict geopolitic și social complex.
