Judecătorii CCR amână din nou dezbaterea asupra pensiilor magistraților
Judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) s-au întrunit vineri dimineață pentru a discuta despre constituționalitatea legii adoptate de Guvernul condus de Ilie Bolojan, care modifică pensiile magistraților. Aceasta este a patra oară când CCR analizează acest subiect. După o deliberare de aproximativ 30 de minute, toți cei nouă judecători au decis să amâne ședința, invocând necesitatea unei analize detaliate a raportului trimis de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) cu o zi înainte.
Potrivit surselor din cadrul CCR, amânarea a fost determinată de recepționarea unor documente noi, ce conțin aproape 200 de pagini de informații, inclusiv un raport de expertiză realizat de un contabil expert. Acesta subliniază că “aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu”, un aspect deosebit de pertinent pentru cei ce activează în sistemul judiciar.
Începutul deliberărilor și așteptările pozitive
Ședința de vineri, programată pentru ora 10.00, urma să aducă un răspuns așteptat în rândul magistraților și al opiniei publice. Deși toți judecătorii au fost prezenți, inclusiv cei patru care au boicotat ultimele întâlniri, deliberările nu au dus la o decizie finală. “Analizăm cu atenție toate documentele pentru a lua o hotărâre fundamentată”, a declarat un judecător, subliniind complexitatea situației.
Următoarea ședință a fost fixată pentru 11 februarie, iar așteptările rămân ridicate, dat fiind impactul social și financiar al acestei legi. Surse din curte și din rândul magistraților au indicat că amânarea nu face decât să întârzie soluționarea unei probleme esențiale pentru viitorul justiției din România.
Reacții și controverse
Raportul ÎCCJ a provocat nemulțumiri în rândul magistraților, iar boicotul celor patru judecători propuși de PSD a fost interpretat ca o încercare de blocare a procesului decizional. “Absența noastră nu a fost un blocaj, ci o măsură de respectare a regulilor”, au declarat cei patru într-un comunicat comun, subliniind că legislația a fost adoptată fără respectarea întregului cadru legal.
Simina Tănăsescu, președinta CCR, a intervenit pentru a clarifica că studiile de impact nu sunt criterii obligatorii în evaluarea constituționalității legilor. “Acestea sunt doar orientative, iar CCR se ghidează după jurisprudența existentă”, a afirmat Tănăsescu într-o conferință de presă.
Legea contestată prevede că pensia magistraților ar urma să fie redusă semnificativ, ajungând să fie echivalentă cu 70% din ultimul salariu net, comparativ cu actuala pensie de serviciu, care se ridică la 80% din salariul brut. Conform noilor reglementări, magistrații vor ieși la pensie la 65 de ani, iar perioada de tranziție se va extinde la 15 ani.
Impactul asupra sistemului judiciar
Această legislație are consecințe nu doar financiare, ci și de stabilitate în cadrul sistemului judiciar românesc. Cu un impact semnificativ asupra bugetului național, proiectul de modificare a pensiilor magistraților este corelat cu alocarea a 231 de milioane de euro din Programul Național de Redresare și Reziliență. Guvernul se află sub presiunea timpului pentru a adopta această reformă, având termen-limită 28 ianuarie 2026.
“Este esențial ca România să colaboreze eficient pentru a nu pierde aceste fonduri europene. Însă totul depinde acum de rapiditatea adoptării legii”, au afirmat surse din cadrul guvernului.
Pe măsură ce dezbaterile progresează, întrebările legate de consecințele politice și sociale ale acestei legi rămân în atenția publicului. Magistrații își manifestă îngrijorările cu privire la securitatea financiară pe termen lung, iar societatea civilă urmărește cu interes evoluțiile, conștientizată de implicațiile pe care reforma pensiilor magistraților le poate avea asupra justiției din România.
