În februarie 2026, aproape 12.000 de români beneficiau de pensii de serviciu, cu judecătorii și procurorii reprezentând cea mai mare categorie, conform datelor oficiale ale Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP). Detaliile, publicate de Agerpres, relevă o radiografie a acestui sistem, cu diferențe semnificative în ceea ce privește cuantumul și sursele de finanțare.
Judecătorii și procurorii, categoria cu cele mai mari pensii
Din totalul de 11.898 de persoane care au încasat pensie de serviciu în luna februarie 2026, 7.863 beneficiau de pensie din bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS), adică din contribuții. Categoria dominantă, cu 5.820 de beneficiari, a fost cea a judecătorilor și procurorilor, reglementată de Legea 303/2022. Dintre aceștia, 2.530 aveau pensie din BASS.
Acestor categorii li se asociază și cea mai mare pensie medie de serviciu, de 25.488 lei. Din această sumă, 7.534 lei proveneau din BASS, iar diferența, de 22.374 lei, era acoperită de la bugetul de stat. Cifrele ilustrează o discrepanță notabilă între categoriile profesionale beneficiare de pensii speciale.
Alte categorii profesionale cu pensii de serviciu
Pe lângă magistrați, alte categorii profesionale beneficiau de pensii de serviciu. Membrii Corpului diplomatic și consular al României erau 786, cu o pensie medie de 7.002 lei. Din această sumă, 3.052 lei proveneau de la bugetul de stat.
Funcționarii publici parlamentari erau 870, cu o pensie medie de 6.250 lei, dintre care 3.558 lei erau suportați de la bugetul de stat. Personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România număra 1.333 de pensionari, cu o pensie medie de 13.111 lei, integral din BASS, cu o cotă suportată din bugetul de stat de 8.067 lei.
În categoria beneficiarilor de la Curtea de Conturi, erau 688 de persoane, cu o pensie medie de 10.478 de lei, din care 2.550 de lei din bugetul de stat. De asemenea, conform datelor CNPP, 2.401 de pensionari beneficiau de Legea 130/2015, privind personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al Parchetelor. Pensia medie pentru aceștia era de 7.207 lei, din care 4.448 lei erau suportați din bugetul de stat.
Modificări legislative și contestări
La finalul lunii februarie, Prim-ministrul a promulgat noua lege de modificare a pensiilor magistraților. Aceasta prevede o creștere etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani, în decurs de 15 ani de la intrarea în vigoare a legii. În plus, cuantumul pensiei nu poate depăși 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate. Modificările, inițiate de Guvernul conduse de Nicolae Ciucă, au fost contestate de vârful sistemului judiciar. Înalta Curte de Casație și Justiție a atacat legea la Curtea Constituțională (CCR). După mai multe amânări, CCR a declarat legea ca fiind constituțională.
