Conform Economistul.ro: Carne tocată de porc și vită, provenind din România, a fost semnalată în sistemul european de cooperare pentru fraude alimentare după identificarea unor fibre de mazăre în compoziția sa. Într-un alt caz separat, biscuiți cu origine românească au prezentat un conținut de vitamina B1 semnificativ mai mic decât cel declarat pe etichetă. Ambele situații au fost detaliate în cel mai recent raport al Comisiei Europene privind neconformitățile transfrontaliere cu suspiciuni de fraudă agroalimentară, emis în luna iulie.
Adulterare cu fibre vegetale în carnea tocată
Primul incident vizează un produs descris ca fiind un amestec de carne tocată de porc și vită, cu România indicată ca țară de origine. Analizele efectuate au relevat prezența fibrelor de mazăre, determinând autoritățile germane să includă cazul în sistemul european de cooperare. Acest tip de situație este clasificată drept adulterare prin substituirea ingredientelor, unde compoziția reală a produsului diferă de cea prezentată consumatorului.
Deși raportul nu specifică cantitatea exactă de fibre de mazăre identificate, nici denumirea comercială, producătorul sau dimensiunea lotului afectat, informațiile disponibile au fost considerate suficient de relevante pentru a declanșa o notificare la nivel european. Fibrele vegetale pot avea roluri tehnologice în industria alimentară, însă aspectul crucial semnalat este neconcordanța dintre ingredientul prezent în produs și informațiile declarate oficial. Raportul nu oferă detalii complete pentru a stabili dacă ingredientul era complet nedeclarat sau care a fost explicația producătorului.
Vitamina B1 sub nivelul promis pe eticheta biscuiților
Al doilea caz semnalat în raportul Comisiei Europene privește biscuiți având, de asemenea, România ca țară de origine. Analizele au pus în evidență un conținut de tiamină (vitamina B1) de doar 0,377 mg la 100 de grame, în comparație cu valoarea declarată pe ambalaj, care era de 0,84 mg/100 g. Procentual, cantitatea măsurată reprezintă aproximativ 45% din nivelul declarat.
Această discrepanță este considerată importantă, deoarece informațiile nutriționale și compoziția declarată a produselor alimentare trebuie să reflecte cu exactitate caracteristicile alimentului pus pe piață. Germania este statul membru care a transmis notificarea în acest caz, iar produsul este încadrat la probleme privind informațiile și caracteristicile declarate ale produsului.
Cele două situații identificate prezintă diferențe clare: în cazul cărnii tocate, a fost detectat un ingredient suplimentar, în timp ce în cazul biscuiților, problema constă în cantitatea insuficientă a unei vitamine declarate.
Controale europene și suspiciuni de fraudă
În niciunul dintre cazurile semnalate, raportul nu oferă detalii despre marca, compania producătoare sau magazinele unde produsele au fost comercializate, precum și despre eventuale măsuri de retragere de pe piață. Este important de menționat că simpla prezență a acestor produse în raportul european nu implică o constatare definitivă a fraudei. Documentul Comisiei Europene centralizează neconformitățile transfrontaliere în cazul cărora există elemente ce pot indica practici frauduloase sau înșelătoare, necesitând verificări suplimentare.
Stabilirea unei fraude necesită demonstrarea intenției de a induce cumpărătorul în eroare în scopul obținerii unui avantaj necuvenit. Raportul lunar nu are rolul de a stabili astfel de responsabilități, iar investigațiile sunt coordonate de autoritățile naționale.
Raportul european din luna iulie a evidențiat 207 suspiciuni transfrontaliere, dintr-un total de 698 de notificări iRASFF (sistemul rapid de alertă pentru alimente și furaje). Aceste notificări sunt schimbate între autoritățile naționale pentru a permite urmărirea și verificarea produselor distribuite pe mai multe piețe din Uniunea Europeană. Carnea tocată și biscuiții din România reprezintă două exemple de cazuri unde controalele au identificat neconcordanțe între produsul analizat și informațiile comerciale furnizate. Datele disponibile permit descrierea acestor neconformități, însă nu oferă elemente pentru identificarea producătorilor sau confirmarea existenței unor fraude.
Sursa: Economistul.ro
