Conform Mediafax: Călin Georgescu, consultant și fost candidat la Președinția României, a transmis duminică, 9 august, un mesaj public cu ocazia comemorării a 425 de ani de la uciderea lui Mihai Viteazul. În intervenția sa, Georgescu a subliniat rolul domnitorului moldovean ca „primul domnitor din istorie care a făurit cu sabia unirea românilor”.
El a rememorat momentul morții lui Mihai Viteazul, la 9 august 1601, prezentând evenimentul ca pe o crimă comisă „mișelește, prin trădare, la Câmpia Turzii”. Georgescu a argumentat că nu doar personalitatea voievodului, ci și „ideea pe care o întruchipa: unitatea românilor” reprezentau un pericol pentru interesele Imperiului Habsburgic.
Paralelă cu „globaliștii anticreștini”
În discursul său, Călin Georgescu a stabilit o paralelă între forțele politice ale începutului de secol XVII și ceea ce numește în prezent „globaliști anticreștini”. El a afirmat că, la fel ca pe vremea lui Mihai Viteazul, și astăzi „aceleași interese imperiale, reprezentate acum de globaliștii anticreștini, se tem de românii uniți”.
Georgescu a continuat prin a evidenția lecția pe care Mihai Viteazul le-a-o oferit românilor. „Mihai Viteazul ne-a arătat ce pot înfăptui românii atunci când sunt uniți”, a scris el pe o rețea de socializare. Totodată, a făcut trimitere la preceptele creștine ca sursă a puterii de a menține unitatea.
„Sfânta Evanghelie din duminica aceasta ne arată de unde vine puterea de a rămâne astfel: dintr-un grăunte de credință care poate muta munții din loc, din rugăciune și din post”, a precizat Georgescu. El a încheiat pe această linie cu o referire la o promisiune biblică: „Uniți unii cu alții și noi toți cu Dumnezeu: «…și nimic nu va fi vouă cu neputință»”.
Declarația vine într-un context în care figuri istorice și simboluri naționale sunt adesea invocate în dezbateri politice contemporane. Mihai Viteazul, cunoscut pentru prima unire a Țării Românești, Moldovei și Transilvaniei, este un personaj central în istoriografia românească, reprezentând adesea un ideal de unitate națională.
Uciderea sa, provocată de interese externe aflate în conflict cu consolidarea statului românesc medieval, este văzută de unii ca un precursor al unor presiuni istorice asupra identității și suveranității românești. Interpretarea lui Georgescu plasează aceste evenimente într-o perspectivă modernă, transpunând lupta pentru unitate într-un cadru contemporan.
Mesajul a fost postat pe rețelele de socializare, unde Călin Georgescu are o prezență activă, oferind comentarii pe teme politice și sociale. Comentariile sale au atras, în trecut, diverse reacții din partea publicului și a experților, dat fiind caracterul lor uneori polemic și interpretativ.
Acest tip de discurs, care leagă evenimente istorice de scenarii politice actuale, este frecvent întâlnit în discursul public românesc, contribuind la formarea unor narative specifice legate de identitate, suveranitate și amenințări externe.
Sursa: Mediafax
